Scrisoare din Paris: David e campion olimpic

„Am câștigat pentru copilul din mine, care a vrut întotdeauna să facă asta, am câștigat pentru prietenii mei. Și sunt foarte recunoscător!”

Când a atins marginea bazinului în finala olimpică de la Tokyo și a văzut că între el și ocupantul locului 3 erau doar două sutimi de secundă, David Popovici și-a zis: „Ok, poate că o medalie olimpică ar fi fost puțin cam mult”. Avea 16 ani și tocmai își făcuse apariția pe scena înotului internațional. „Dar data viitoare va fi aur”, și-a mai zis.

Data viitoare a fost ieri.

O zi de luni cu ciel bleu la Paris, ca în versurile scrise de Edith Piaf și cântate de Celine Dion pe Turneul Eiffel la deschiderea Jocurilor Olimpice. O zi cu soare și vânt blând. Ziua pe care o aștepta de când a înțeles cât de mult iubește înotul, cât de în largul lui se simte în apă, cât de bine poate înota și cât de departe poate visa. Ziua pentru care a muncit zi de zi, până la 50 de săptămâni pe an, și pentru care a renunțat la multe alte zile dintr-o viață obișnuită de adolescent.

Nu le-a numit niciodată sacrificii, ci alegeri. A ales să-și dedice viața înotului, și a ales să muncească pentru ziua asta. Pentru acest moment irepetabil, în care înoată în imensitatea acestui bazin, sub luminile Parisului, în fața celui mai intens, copleșitor și fermecător public. Pare că înoată neînfricat, dar de fapt înaintează prin apă în ciuda fricii, cum spunea după semifinale; pentru că nu ai cum să intri într-o astfel de arenă, într-un astfel de moment imens al carierei tale fără să simți fiori.

Înoată pentru că așa simte că trăiește, când își învinge temerile.

Înoată sub privirile familiei și echipei sale, a 1.000 de jurnaliști din întreaga lume, a legendelor pe care le-a admirat și studiat când era mic, Michael Phelps și Ian Thorpe, a întregii lumi, pentru că înotul e unul din cele mai populare sporturi olimpice.

Înoată ca de data asta să atingă primul peretele. Și cu fiecare braț, cu fiecare gură de aer, cu fiecare răsuflare ținută de cei din arenă, e tot mai aproape. Iar când îl atinge, după 1:44.72 secunde, a ajuns. 

Dans le bleu de toute l’immensité, e campion olimpic.

A zăbovit pe marginea bazinului, absorbind momentul. A salutat publicul, care l-a aplaudat când s-a ridicat în picioare. Pe podium, s-a abținut din greu să nu plângă, ca apoi, la primul interviu, acordat TVR, să se lase copleșit de emoții, poate pentru oară public: „Nu-mi place să fiu atât de emoționat, dar e frumos”.

Ce-a mai zis:

„A fost uimitor, mai ales ultima atingere. A fost o luptă de stradă, o luptă de câini. Am luptat cu toții până la ultima picătură, cu fiecare atom din corpurile noastre. Astăzi, acesta a fost rezultatul. Ar fi putut fi la fel de ușor și invers. Și acesta este doar un început. Vom avea șansele noastre să concurăm din nou. Eu și Matt, Luke, toată lumea din finală.”

„Ei bine, da, este un eveniment istoric. Este primul titlu olimpic în înotul masculin pentru țara noastră. Și, bineînțeles, sunt foarte fericit că am putut să câștig cu țara în picioare în spatele meu. Dar la sfârșitul zilei am reușit pentru că am făcut-o pentru mine, am făcut-o pentru copilul din mine care a vrut întotdeauna să facă asta, am făcut-o pentru prietenii mei. Și sunt foarte recunoscător pentru asta.”

„Dacă eu am reușit, un băiat născut, crescut în Pantelimon și Titan, un băiat complet obișnuit, absolut oricine poate prin determinare, perseverență și muncă. Foarte multă muncă. Dacă eu am putut, absolut oricine poate: oamenii obișnuiți pot să facă lucruri extraordinare!”.

Declarațiile lui aici și aici.

---

Bazinul în care a câștigat e cu adevărat impresionant. Poartă numele celui mai mare cartier de afaceri din Europa, La Défense, aflat în suburbia Nanterre din vestul Parisului. Înconjurată de clădiri ascuțite și lucioase de toate formele, a fost inaugurată în 2017, are 40.000 de locuri pentru concerte și 30.000 de locuri pentru meciuri, fiind cea mai mare arenă acoperită din Europa.

E casa principală a clubului de rugby Racing 92, dar a găzduit o varietate de evenimente culturale și sportive, care au adus peste 2 milioane de spectatori. Au cântat aici Rolling Stones, Elton John, Kendrick Lamar, Pink, Rammstein. Recent, Taylor Swift a cântat aici în patru seri consecutive din mai, parte din mega turneul mondial The Eras Tour. În 2022, de aici a plecat ultima etapă a Turului Franței. Din 2025, va găzdui timp de 10 ani turneul ATP Rolex Paris Masters.

Iar spectatorii sunt fantastici. Fac o gălăgie de îți țiuie urechile - mai ales când în bazin intră un înotător local -, cântă, strigă Allez!, sunt colorați și intenși și au momente când transformă bazinul într-un stadion, cum observă France24.

Cum i s-a părut lui David atmosfera:

„Am mai fost la Jocurile Olimpice, dar în pandemie nu era public, așa că mă bucur că acum văd și eu ce înseamnă de fapt publicul de la Jocurile Olimpice și cum înotul, care la noi în țară nu e un sport atât de popular, umple o astfel de arenă; sau hală, e un stadion de fapt.”

„Mă și motivează, mă și sperie, mă și entuziasmează, e foarte tare. Mă sperie același lucru care vă sperie și pe voi, numai că, din fericire, am destul de multă experiență cu concuratul la acest nivel. Și, da, deși sunt om și mă sperie multe lucruri, înotând aici și la acest nivel, simți că trăiești. Adică, da, e o frică, dar frica aia te ajută și te face să simți că trăiești cu adevărat.”

Luni seară, după trei ore de interviuri, o conferință de presă, refacere, anti-doping, a plecat de la bazin la 12 noaptea. S-a mai oprit la un interviu în fața lui, pentru televiziunile din România nedeținătoare de drepturi, apoi s-a dus la hotel să mănânce, să facă masaj și să încerce să doarmă. În câteva ore urma să revină în același loc, pentru calificările probei de 100 de metri liber, ca să simtă din nou că trăiește în acest albastru imens.

---

Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe. Dacă l-ai primit de la un prieten, te poți abona aici.

Dacă vrei să susții scrierea și documentarea lui, poți face o donație mai jos. Ar fi un ajutor important, pentru care îți mulțumesc.