Scrisoare din Londra
Am fost pe Emirates Stadium și pe Stamford Bridge să-mi îndeplinesc un vis: să văd cum poate arăta fotbalul feminin când e valorizat, promovat și respectat.
Vă spuneam acum câteva ediții că urmează să merg la un meci de fotbal feminin în Anglia. Am ajuns la două: Arsenal-Tottenham, derby-ul nordului Londrei din Women’s Super League, și Chelsea-Arsenal în sferturile Women’s Champions League.
Îmi doream de mult să experimentez un meci internațional de fotbal feminin, pe unul dintre marile stadioane ale Europei, să simt pe viu dezvoltarea acestui fenomen, despre care tot scriu aici. Îmi doream mai ales să văd echipa Angliei, „Lionesses”, dar nu s-a potrivit programul; multe dintre jucătoare joacă însă la Arsenal și Chelsea, așa că am nimerit bine.
Ambele meciuri au avut loc pe arenele principale: Emirates Stadium și Stamford Bridge, iar biletele au fost mai ieftine decât un tur oficial al stadionului. Au fost experiențe diferite, așa că le iau pe rând:
Vedere de pe Emirates
Campioana Europei din sezonul trecut, Arsenal e pe 3 în campionat (Tottenham pe 5). Aici joacă Leah Williamson, Alessia Russo, Chloe Kelly, Beth Mead sau Mariona Caldentey. E echipa cu cea mai mare audiență și cea mai fidelă comunitate de suporteri, iar din acest sezon joacă toate meciurile de acasă din campionatul intern pe Emirates, care are 60.704 de locuri, având o prezență medie de 36.000 de spectatori.
La meciul cu Tottenham (pe care l-au câștigat cu 5-2) au fost 46.123, într-o sâmbătă însorită, dar friguroasă, care s-a simțit ca o zi de meci mare pentru comunitatea nord-londoneză. Mi-a plăcut să mă plimb printre localnicii echipați de meci, să mănânc într-un mic restaurant italienesc alături de familii și grupuri de prietene în tricouri roșii, să cumpăr insigne cu jucătoare de la tarabele cu fulare, să pozez picturile murale făcute de Northbanksy în tunelurile de lângă stadion și pur și simplu să fiu printre cea mai mare mulțime de oameni pe care am văzut-o la un meci de fotbal feminin.
Mi-a plăcut că jucătoarele erau prezente pe bannerele și muralele din jurul stadionului, că erau suficiente toalete pentru femei în arenă și nu se stătea mult la coadă și că ofereau absorbante gratis pentru suportere (cum am văzut și la Liverpool și la Chelsea). Și mi-a bucurat inima să văd stadionul așa plin și oamenii din tribune așa implicați, cântând imnul în picioare, fluturând fulare, încurajând jucătoarele și bucurându-se de hattrick-ul Alessiei Russo. Cel mai mult, mi-a plăcut să văd cum poate arăta fotbalul feminin când e valorizat, privit cu entuziasm și tratat cu același respect.
Vedere de pe Stamford Bridge
Meciul de Champions League de pe Stamford Bridge s-a simțit diferit, începând cu atmosfera de dinainte, care nu prea a existat. Era, într-adevăr, o seară de miercuri înnorată în loc de o după-amiază de sâmbătă, ora 20:00 în loc de 17:30, iar stadionul amplasat într-o zonă rezidențială luxoasă care nu lăsa loc pentru aceeași senzație de întâlnire a comunității.
Înăuntru, atmosfera a fost mai animată, amplificată de un DJ set și un MC care încuraja publicul din tribună să fluture steagurile amplasate de club pe scaune, în timp ce mesajele sale erau traduse în limbajul semnelor, cum sunt în acest sezon toate meciurile de acasă jucate de Chelsea. Stadionul era însă pe jumătate gol: au fost 16.117 spectatori (cam câți fuseseră și la meciul tur de pe Emirates, câștigat de Arsenal cu 3-1), deși miza era mai mare. Clubul a scos la vânzare bilete doar în tribuna de vest, care se vede la televizor – ceea ce pot înțelege, dar tot e ciudat ca jucătoarele să se alinieze înainte de start cu spatele la fanii care au venit să le susțină și cu fața spre o tribună goală.
Fanii au fost la fel de implicați și au suferit pentru fiecare ratare (și au fost câteva), dar mi-a plăcut că au reacționat constructiv, aplaudându-le încurajator, nu cu lamentările care se aud uneori la noi în tribune. Chelsea a câștigat cu 1-0, după câte un gol anulat de ambele părți, așa că Arsenal a mers mai departe în semifinale.
Mi-a lipsit ceva din atmosfera parcă mai prietenoasă de pe Emirates – poate de la controlul mai strict de la intrare (au oprit, de exemplu, o fană pentru că avea un fular cu Arsenal în geantă), poate din momentele de entertainment dinainte de kick-off, care au părut cam regizate și mai puțin organice decât cântecele din colțul fanilor Arsenal; sau poate pentru că îmi doream mult un pin cu Lucy Bronze și nu am găsit decât cu jucătorii echipei masculine.
M-am bucurat la fel de mult de ambele meciuri, pentru că nivelul de joc e ridicat și pentru că e minunat să vezi atât de multă lume apreciind acest sport. 16.000 de spectatori într-o seară de miercuri în Londra, unde sunt atâtea oportunități de petrecut timpul, e totuși impresionant, dar nu poți să nu te întrebi de ce e reușește Arsenal să aibă constant o audiență mai mare decât alte cluburi, mai ales că Chelsea are o echipă plină de vedete și un palmares impresionant: 8 titluri în campionat, din care 6 în ultimii 6 ani. Câteva răspunsuri mai jos:
Câteva lecții din succesul Arsenal Women:
🏆 Victoria echipei naționale la Euro 2022, jucat pe teren propriu, a reprezentat un moment de cotitură pentru fotbalul feminin din Anglia, iar Arsenal a fost printre primele echipe care au transformat acel val de interes în ceva durabil, pentru că investea deja în marketingul echipei feminine.
📻 Clubul a făcut eforturi pentru a-și cunoaște și înțelege publicul și a testat diverse tehnici de marketing în mediul digital, radio sau outdoor. De exemplu, prin publicitatea la radio, pe care clubul nu o mai făcuse, au vizat părinții care ascultă radio în timp ce au grijă de copii.
🎵 Au organizat ateliere cu suporterii despre cum să îmbunătățească experiența din ziua meciului, de la playlistul și bannerele din arenă la facilitățile pentru mame și copii. La aceste evenimente de consultare au participat și jucătoare și artiști locali.
🎫 Fără bilete gratis. Cluburile de fotbal feminin ofereau uneori bilete gratis pentru a crește numărul de spectatori, dar exista riscul ca scaunele să rămână goale. Din momentul în care s-a alăturat clubului ca director comercial, în 2021, Juliet Slot a insistat că Arsenal nu va face asta. „Este o poziționare foarte importantă pentru club, deoarece acesta este un meci de fotbal profesionist, ele sunt sportive profesioniste, iar acesta este un produs pe care îl promovăm”, spune ea.
💷 Accesibilitatea e însă esențială pentru a aduce noi fani: biletele early bird pentru adulți variază între 13 și 18 lire sterline, ceea ce atrage și un public care vrea să se bucure de experiența de pe Emirates, dar nu-și permite un meci al echipei masculine, mult mai scump. Arsenal Women e și echipa care a generat cele mai mari venituri din Europa în 2025 (25,6 milioane de euro), depășind-o la limită pe Chelsea, în mare parte datorită veniturilor din zilele de meci, aproape duble față de celelalte echipe.
🏟️ Mai mult, pentru sezonul 2025-2026 au vândut 17.000 de abonamente și pachete de membership, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată o schimbare crucială, spune Emma Cordell, consultantă la agenția de marketing sportiv Two Circles:
„Fanii nu mai vin doar o singură dată; ei investesc timp, bani și emoție. Această trecere de la o simpatie ocazională la un consum obișnuit constituie fundamentul pe care se clădește o comunitate loială.”
⚽ Au valorificat rivalitățile din fotbalul masculin. Pentru că mulți asistă pentru prima dată la un meci de fotbal feminin, punctul lor de referință este fotbalul masculin, spune Juliet Slot. Așa că, deși o echipă precum Tottenham nu e neapărat o forță în campionatul feminin, Arsenal a mizat pe rivalitatea tradițională dintre cele două echipe, adresându-se în mod special comunităților din nordul Londrei. Rezultatul: un record de audiență în WSL de 47.367 de spectatori în sezonul 2022-2023, un stadion plin cu 60.050 de spectatori în 2023-2024 și cei peste 46.000 care au fost sâmbăta trecută.
🚊 Accesibilitatea arenei contează și ea, Emirates (unde echipa feminină a jucat prima oară în 2007) fiind mai bine conectat și având mai multe direcții spre care fanii se pot dispersa pentru a evita aglomerația.
E interesant și faptul că succesul din tribune nu a fost direct dependent de succesul de pe teren, Arsenal având mai mulți ani fără să câștige titlul, și pare că nici anul acesta nu-l vor câștiga, Manchester City fiind favorită.
Chelsea, de cealaltă parte, are o audiență digitală mai mare decât orice altă echipă feminină din lume, cu excepția Barcelonei. Un studiu arată și că 54% dintre suporterii Chelsea se consideră și suporteri ai echipei feminine, cu 17% mai mult decât media celorlalte cluburi.
💡Am rămas cu imaginea unei mulțimi parcă nesfârșite de tricouri roșii care urcau scările spre Emirates sub soarele după-amiezii, având în spate un mural de 167 de metri pătrați cu mesajul Learn to Dream, o campanie inspirată de comunitatea locală prin care London Metropolitan University, Arsenal și Lavazza vor să-i inspire pe tinerii din nordul Londrei să viseze la lucruri mărețe. Nu ajunge să visezi, dar e frumos să-ți amintești din când în când cât de departe poți ajunge.
Mulțumesc tuturor celor care contribuiți la scrierea acestui newsletter printr-o donație recurentă sau cu o cafea simbolică. Încrederea voastră contează mult.
Timeout
🏟️Următorul vis de pe bucket list e s-o văd pe Alexia Putellas și Barcelona Femeni, care au revenit pe Camp Nou în fața unui public de 60.067.
🎾În căutarea identității după o carieră în tenis. Horia Tecău o intervievează pe Simona Halep despre disciplină, presiune, rolul părinților și prețul performanței.
🏃Un alergător nevăzător urmează să participe la maratonul din Brighton folosind ochelari inteligenți, o tehnologie care le permite altor persoane să vadă traseul și să-i ofere indicații în timp real.
⚽Sexismul din fotbal e o problemă care nu dispare. BBC Sport a vorbit cu fani, poliție și specialiști pentru a examina cât de răspândit este sexismul în fotbal, de ce se întâmplă și ce se poate face pentru a-l combate.
⛰️Cum să crești nișa drumețiilor montane prin comunitate, digitalizare și educație.
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.
Am fost in ianuarie pe Stanford la Chelsea-Arsenal in campionat, stadion plin si atmosfera pre meci superba. Probabil ca ziua de miercuri si-a spus cuvantul. Pe Emirates inca nu am ajuns, dar am vazut derbyul nordului Londrei la feminin pe stadionul celor de la Spurs, iar finala campionatului in 2022 pe Kingsmeadow intre Chelsea si United. Pe ala l-as alege ca cel mai de suflet.
great one :)))