Prezența unui grup poate face diferența
International București FC, o comunitate care reunește români, expați și migranți prin pasiunea pentru fotbal.
Bună dimineața!
În fiecare joi seara, un grup de români, expați și migranți închiriază un teren din Pantelimon și joacă fotbal. Se antrenează pentru meciurile din Liga a 5-a, dar mai ales pentru că au nevoie de o comunitate.
Fac parte din International Bucuresti FC, o echipă fondată de britanicul Lee Hawkins împreună cu un grup de prieteni, și ei expați, imediat după pandemie. Hawkins, care e și antrenorul echipei, predă la British International School și locuiește în București de șase ani. Antrenor secund e Johannes Muller din Germania, care e în România de 10 ani și lucrează în IT. Mai sunt pe teren jucători din Franța, Spania, Grecia, Irak, Siria sau Liban, dar nucleul e format din români, mulți dintre ei tineri care nu au reușit în fotbalul mare, dar își doresc să joace în continuare.
Pe margine e Alexandru Jac, care îi fotografiază de un an. I-a cunoscut într-un pub din centrul vechi, unde echipa organizează periodic quiz nights ca să strângă fonduri pentru echipamente și închirierea terenului, și s-a oferit să meargă la un antrenament să facă poze.
„Mă gândeam că sunt niste oameni care vor să joace fotbal și să fie lăsați în pace, dar au fost foarte prietenoși, m-au primit super ok, fac parte din grupul lor acum, ceea ce de obicei se întâmplă greu, mai ales în comunitățile astea masculine. Nici nu se iau foarte mult în serios, tricourile sunt roz, n-am văzut chestia aia de hipercompetitivitate, de încrâncenare. Evident că în meciuri vor să câștige, dar n-o să-i vezi că trântesc la final. Nu, zic: «Hai să rămânem la o bere, ia-mă și pe mine pe scuter», că sunt câțiva livratori. It’s a fun thing. Uneori nu se strâng suficienți, am făcut și eu pe antrenorul, că trebuia să dai numele pe foaia de joc.”
Treptat, s-a implicat în viața echipei și dincolo de documentare. A devenit parte din comitetul asociației, ajută cu social media și a înscris proiectul la Swimathon 2025, unde strâng fonduri pentru a menține și dezvolta echipa. Au nevoie de un teren propriu stabil, care să ofere un mediu organizat pentru antrenamente și competiții. Vor să dezvolte și un program pentru jucători U19, care să ofere tinerilor care nu sunt selectați de cluburile mari continuitate după juniorat, o șansă să rămână conectați cu fotbalul într-un mediu constructiv.
Mi-a povestit mai multe mai jos:
Ce te-a adus aproape de Internațional București FC?
Pasiunea pentru sport, dar mai ales curiozitatea. În vara lui 2024, la un quiz despre fotbal organizat la Mojo, unde IBFC strângea fonduri pentru sezonul 2025, s-a întâmplat ca eu și amicul meu să ne clasăm pe locul al doilea. Echipa câștigătoare îi aparținea lui Lee Hawkins, fondatorul și antrenorul principal al clubului, pe care l-am felicitat ulterior. După câteva săptămâni, i-am scris pe Instagram, oferindu-mă să fac fotografii pentru social media și să asist la un antrenament. Atmosfera deschisă și primitoare de la echipă m-a convins că aici e locul meu pentru a documenta un subiect care mă pasionează și care poate contribui la promovarea sportului în România.
Îmi place ideea de comunitate, la bloc sunt membru al comitetului, salut vecinii, palmele după cap de la ai mei din copilărie cred că au ajutat în direcția asta. Iar soția mea lucrează în domeniu și, mergând cu ea în diverse activități, nu-mi mai e frică de ideea de comunitate, pe care educația comunistă ne-o cam scoate din sânge.
E ceva ce te-a impresionat documentând acest sezon din viața echipei?
Cum ar spune englezii, the spirit. Mai mult decât o echipă, IBFC este o comunitate. Sunt momente în care Lee se străduiește enorm să adune jucători la antrenamente sau meciuri, mai ales iarna, când motivația este scăzută pentru toți. Dar există un nucleu de oameni care fac tot posibilul să mobilizeze grupul. Această perseverență m-a impresionat. Eu practic sporturi individuale, precum ciclismul urban și înotul, dar am descoperit că prezența unui grup poate face diferența. Echipa își motivează reciproc membrii să își depășească confortul sau chiar stările mai dificile. Uneori, nici eu nu aveam chef să merg la Aversa, baza lor sportivă, dar văzând cum se mobilizează ei, m-a inspirat să fac același lucru.
Ce ai descoperit despre ce înseamnă o astfel de comunitate?
Cred că astfel de comunități sunt esențiale pentru noi, bărbații. Sportul este, adesea, un mod accesibil de a face parte dintr-un grup, fie că vorbim de fotbal, darts, rugby sau altele. Dincolo de sport, sentimentul de apartenență încurajează dezvoltarea altor conexiuni și comportamente. În timpul jocului, la antrenamente sau în glumele de pe grupurile de WhatsApp, oamenii descoperă că au mai multe lucruri în comun decât sportul. Acest tip de comunitate, fie că e vorba de IBFC, arbitrii de ciclism sau cicliștii amatori, demonstrează cum sportul poate schimba vieți.
Ce îți propui cu proiectul mai departe?
Inițial, proiectul avea ca scop să ilustreze, din perspectiva unui fotograf extern, cât de importantă este o comunitate pentru bărbați și cum sportul poate fi un catalizator, mai ales în România, unde fotbalul este sportul cel mai popular. Între timp, am realizat că povestea merită să fie documentată mai profund. Îmi propun să petrec cel puțin doi-trei ani cu echipa pentru a evidenția schimbările din grup și pentru a colecta poveștile a cel puțin cinci membri.
În paralel, experiența de la Swimathon, unde înot de trei ani pentru Fundația Comunitară București, mi-a arătat că astfel de inițiative pot avea succes și în echipă. Cred cu tărie că sportul în România trebuie promovat sănătos, de la nivel grassroots. Avem nevoie de școli și academii sportive, de investiții serioase, fie private, fie de stat, pentru a oferi acces la diverse sporturi, de la fotbal și baschet până la natație și gimnastică. Aceste comunități pot aduce o schimbare reală, construind sănătate socială și relații durabile.
🏊Proiectul lor de la Swimathon e aici.
Mă puteți ajuta să scriu acest newsletter printr-o donație recurentă sau cumpărând o cafea ocazională:
Timeout
Alte recomandări din lumea sportului. Rubrică susținută de eMAG.
⚽️ Povestea cu scenariu hollywoodian a lui Wrexham FC, echipa galeză cumpărată de actorii americani Ryan Reynolds și Rob McElhenney, despre care am scris pe larg aici, continuă: a promovat în Championship, al doilea eșalon din fotbalul englez. Este a treia promovare consecutivă, un record în ligile engleze.
🏀 Primul turneu din circuitul național de baschet 3×3 BCR Sport Arena Streetball, competiție care împlinește 20 de ani de existență, are loc weekendul acesta în Parcul Drumul Taberei din Sectorul 6, în cadrul unui festival de sport urban.
⚽️ Conferința Radical Football dedicată dezvoltării fotbalului juvenil aduce în iulie la Oradea antrenori și specialiști care au activat în academii de top din Europa, precum Manchester United, Slavia Praga sau PSV Eindhoven.
🏃➡️La 77 de ani, Jeannie Rice e la fel de în formă ca o tânără de 25 de ani. Doboară recorduri mondiale feminine la categoria ei de vârstă pe toate distanțele și, uneori, i-a întrecut pe cei mai rapizi bărbați din această categorie de vârstă. Cercetătorii o studiază pentru a înțelege ce ne spune corpul ei despre îmbătrânire.
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.
Mulțumim mult, Andreea!