O veste: scriu o carte
Scrisoare din Paris: „Așa sunt finalele olimpice, grele și strălucitoare, ca medaliile.”
Acum doi ani, când David Popovici devenea dublu campion mondial la 17 ani, un jurnalist străin mi-a spus așa: „Când în țara ta apare un sportiv ca el, cu care ești contemporană, îți poate schimba viața. Să continui să scrii despre el.”
I-am urmat sfatul. Am fost la Roma, unde a bătut un record mondial - unul din cele mai speciale lucruri despre care poți scrie, pentru că vezi cu ochii tăi cum cineva face ceva ce n-a mai făcut nimeni până atunci. Am fost în Japonia, unde nu știu dacă m-aș fi încumetat vreodată sa plec singură, dacă nu îmi doream atât de mult să văd cum continuă povestea, am fost la Belgrad și prin alte bazine din București, inclusiv în balonul de la Lia Manoliu despre care mă bucur că se vorbește așa mult acum.
Și acum sunt în Paris, unde a devenit campion olimpic.
E un privilegiu, și un moment potrivit să nu mai țin doar pentru mine faptul că povestea asta se va transforma anul acesta într-o carte.
Scriu de peste un an la ea, însă mi-a fost frică să vorbesc public până acum. E cel mai greu lucru pe care l-am făcut și mi-a ocupat multe nopți cu tot felul de gânduri și panici. E o mare responsabilitate, dar și o mare bucurie. E fix așa cum zice el despre cum e să înoate la Jocurile Olimpice: „Mă și motivează, mă și sperie, mă și entuziasmează, e foarte tare. Da, e o frică, dar frica aia te ajută și te face să simți că trăiești cu adevărat.”
Am vrut să fiți primii care află. În mod ideal, o să apară cândva la final de an, dar vă țin la curent aici. Să-mi țineți pumnii, că mai am de scris despre tot ce a reușit aici, la Paris.
Soare și medalii la Vaires-sur-Marne
Au fost dimineți pline de culoare, căldură și medalii în complexul nautic din comuna Vaires-sur-Marne din estul Parisului, unde delegația României a urcat pe podium de 5 ori:
🥇🥇Florin Enache și Andrei Cornea (dublu vâsle), Barca 8+1 (Simona Radiș, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Adriana Adam, Maria Lehaci, Ancuța Bodnar, Roxana Anghel, Magdalena Rusu și Victoria Petreanu)
🥈🥈🥈Simona Radiș, Ancuța Bodnar (dublu vâsle); Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel (dublu rame); Ionela Cozmiuc, Gianina van Groningen (dublu vâsle categorie ușoară)
E un număr impresionant, dar și mai impresionante sunt poveștile și emoțiile lor, declarațiile hotărâte, palmele bătătorite și efortul de-a sta în picioare pe podium după o cursă în care au dat totul; emoția cu care îi susțin colegii din tribună, bucuria unei medalii de aur pentru care au muncit toată viața sau dezamăgirea enervantului loc 4.
Impresionant e cum au dominat fetele din barca de 8+1 cursa spre primul aur olimpic după 20 de ani. Impresionant e că Florin Enache și Andrei Cornea au câștigat aurul deși sunt colegi de barcă doar de șase luni.
Impresionant e cum Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel au câștigat o medalie de argint în barca de dublu rame și imediat după declarații s-au întors pe lac, pentru că aveau un nou antrenament, cu colegele lor de la 8+1, alături de care au câștigat a doua zi.
Impresionant e cum și-au încheiat drumul împreună Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc, duble campioane mondiale: cu singura medalie care le lipsea, cea olimpică; medalia pentru care Gianina s-a întors la canotaj și pentru care Ionela a continuat să vâslească singură, așteptând-o.
Impresionant e cum, deși abia stau în picioare după 2000 de metri de vâslit, mai stau zeci de minute în căldură dând interviuri, apoi vin la conferința de presă, și abia apoi ajung singuri cu gândurile lor.
Impresionantă e puterea lor, care se simte în cum vâslesc, în cum pășesc, în cum vorbesc și în cum privesc lumea din jur.
Poveștile și declarațiile fiecărei finale sunt pe Lead.ro, cele mai multe scrise de colegul meu, Ciprian Rus.
„La început”
Tot acolo găsiți o serie editorială care subliniază virtuțile predominante pe care sportivele și sportivii români le demonstrează, calități care au făcut diferența pentru ei când le-a fost cel mai greu: cultura muncii sau disciplina, credința, generozitatea, curajul, smerenia sau modestia, răbdarea, perseverența și altele ca ele; pentru că rolul formator al sportului de performanță e tocmai acesta: să ne ofere modele reale, să ne arate pe ce calități umane se sprijină reușitele celor pe care-i admirăm. Câteva dintre ele:
🚣♀️ Ancuța Bodnar și credința
🚣♀️ Cătălin Chirilă și cultura muncii
🚣♀️ Magdalena Rusu și optimismul
Un inteviu cu Adrian Rădulescu:
„Pentru un om care a ales să facă chestia asta, să te văd în fiecare zi e un privilegiu”, i-a spus Adrian Rădulescu înotătorului pe care îl antrenează de la 9 ani, pe care l-a văzut crescând și acum devenind campion olimpic într-un bazin strălucitor din Paris. Îl impresionase felul în care David a muncit anul acesta, mai mult ca niciodată.
„Eu știam că el e un luptător. Pentru că îl vezi în fiecare zi acceptând să ducă viața pe care o duce, cu sacrificiile pe care trebuie să le facă zi de zi. E foarte greu să mănânci zi de zi același lucru, să mănânci aceleași mâncăruri. Și să ai 19, 20 de ani și să faci toate lucrurile astea. Dar până la urmă, el e foarte curajos, asta i-am zis și înainte de concurs. Și mă bucur că a reușit.”
Despre cum a trăit cursa în care David a devenit campion olimpic (spoiler: n-a văzut mai nimic din susul tribunei), cum au fost pentru ei ultimii ani, cum vede ce urmează și discuția despre bazine, ne-a povestit după ce toate cursele s-au înotat, toate medaliile s-au acordat și totul a devenit deja amintire.
✔️Bucket list: Am văzut-o pe Simone Biles
„I get to write my own ending”, spunea Simone Biles înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, a treia ediție la care cea mai decorată gimnastă din istorie urma să participe. Putea să se oprească după ediția de la Tokyo, când retragerea ei din concurs, din cauza unor probleme de orientare în aer -și un efect și al traumelor neprocesate prin care trecuse -, a deschis o dezbatere globală despre sănătate mintală. În toamna lui 2022, a revenit la antrenamente, ca să nu aibă regrete peste 10 ani. Ca să nu privească la televizor competiția și să se întrebe dacă ar fi putut să fie acolo. „Pot să fac orice-mi doresc după ce-mi închei cariera sportivă, dar nu voi avea o carieră pentru totdeauna”, a spus atunci.
Simone Biles e, cum spune David, un om obișnuit care face lucruri neobișnuite, chiar la limita imposibilului. Le-a făcut din nou joi seara, în costumul ei albastru cu pietre strălucitoare, în Arena Bercy de pe malul Senei, unde a câștigat titlul la individual compus, după opt ani de la succesul ei de la Rio.
E un titlu special, pentru că e câștigat de o gimnastă matură (27 ani), care a ales să se întoarcă într-un sport extenuant pentru că voia să-și scrie singură finalul poveștii. Să o încheie zâmbind, fără frică. Să-și ia puterea înapoi.
A folosit momentul să vorbească despre importanța de a avea grijă de sănătatea mentală, amintind după fiecare dintre performanțele ei de aur că vorbește cu terapeutul ei în fiecare dimineață, înainte de concurs.
"Toți acești ani de muncit la nivel mental au dat roade. Așa că sunt foarte încântată să fiu din nou pe această scenă", a spus sâmbătă, după ce a câștigat aurul și la sărituri. Luni o văd concurând la bârnă și la sol, într-o finală unde vor fi și Sabrina Voinea și Ana Bărbosu.
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe. Dacă l-ai primit de la un prieten, te poți abona aici.
Dacă vrei să susții scrierea și documentarea lui, poți face o donație mai jos. Ar fi un ajutor important, pentru care îți mulțumesc.
De abia asteeept 😍😍😍
Yeeeeeeeeee! Abia aștept 😍