Delta lui Ivan
Moștenirea lui Ivan Patzaichin: respectul pentru apă, pentru Deltă și pentru oamenii ei. Plus: reacția comunității fotbalistice la genocidul din Gaza.
Bună dimineața,
Weekendul trecut a avut loc la Tulcea Festivalul Ivan Patzaichin – Rowmania, un eveniment anual care onorează memoria multiplului campion olimpic, mondial și european și a iubirii sale pentru Delta Dunării.
Între 29 august și 2 septembrie, Tulcea a găzduit experiențe gastronomice, competiții de vâslit, ateliere de educație alternativă pentru copii, proiecții de filme în aer liber, concerte, dar și Caravana „Delta lui Ivan”, o formă de turism non-invaziv pe canalele Deltei care pune natura și comunitățile locale în prim-plan.
Festivalul a fost organizat pentru prima oară în 2011, împreună cu Ivan Patzaichin, și e unul dintre modurile prin care Asociația Rowmania duce mai departe moștenirea canoistului român, cvadruplu campion olimpic şi triplu laureat cu argint. După retragere, sportivul născut în Mila 23 a devenit un antreprenor social preocupat de promovarea sportului, a mișcării în aer liber și a ecoturismului. În 2010, împreună cu arhitectul Teodor Frolu, a pus bazele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.
„Am avut șansa de a fi legat toată viața mea de natură, apă și competiție. Probabil că asta mă face să văd mult mai clar valoarea patrimoniului natural al României și mă refer mai ales la ape. Nu văd de ce România n-ar deveni principala destinație de ecoturism din zonă, de turism pe ape, pentru că avem acest potențial și, mai mult decât atât, avem o școală, avem o tradiție serioasă în domeniu”, spunea Ivan Patzaichin
În mai, Asociația condusă acum de fiica sa, Ivona Patzaichin-Rusu, și de vicepreședintele Teodor Frolu a organizat prima ediție a Maratonului internațional 'Ivan Patzaichin', o competiție care își propune să devină un reper pentru dezvoltarea turismului neagresiv cu natura în Delta Dunării și cel mai important eveniment de acest gen din Europa.
Traseul „Delta lui Ivan”, acreditat în 2024 de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) ca traseu de ecoturism, leagă Memorialul Ivan Patzaichin, aflat pe Faleza Dunării din Tulcea, de Muzeul Ivan Patzaichin din Mila 23, un centru de inovare comunitară construit în satul natal al campionului, pe locul casei părinților săi.
Nu e doar o competiție sportivă, ci și un model de turism sustenabil care îmbină protecția mediului, educația ecologică, valorificarea patrimoniului natural și cultural și dezvoltarea unor infrastructuri inovatoare, prin amenajarea a două puncte de înnoptare integrate armonios în natură, folosind materiale naturale și sisteme autonome de energie și prin dezvoltarea unei aplicații digitale pentru ghidaj și monitorizarea traseelor.
Q&A: Respectul pentru apă, pentru Deltă și pentru oamenii ei
Despre moștenirea lui Ivan Patzaichin în Deltă am vorbit cu Alina Jantea, reprezentanta Asociației „Ivan Patzaichin - Mila 23" - Rowmania:
Cu ce vă doriți să rămână oamenii care participă la Festivalul Ivan Patzaichin?
Când am început Festivalul, în 2011, am avut două idei foarte clare în minte: în primul rând, să îi aducem pe oameni mai aproape de apă, mai precis de sporturile pe apă, astfel încât să se bucure de mișcare în aer liber alături de prieteni sau chiar să-și facă prieteni noi.
În al doilea rând, Festivalul își propunea să schimbe imaginea orașului Tulcea, aceea de poartă de intrare în Deltă, într-o destinație turistică și culturală în sine. Și, pe cât posibil, reputația orașului să ajungă cât mai departe în lume, pentru că Festivalul a fost, de la început, un festival internațional. De altfel, am regăsit acum, cu oarecare nostalgie, un fragment din mesajul pe care îl dădea Ivan Patzaichin după prima ediție, care surprinde foarte bine Festivalul - Ivan avea darul acesta al identificării rapide și foarte exacte a esenței: „Punem Tulcea pe harta turismului de bun simț și pe cea a iubitorilor de sporturi nautice din toată Europa.”
Nu am abandonat această viziune, însă între timp am mai adăugat și o dimensiune de sustenabilitate, care nu lipsește, de fapt, din niciunul dintre proiectele noastre. În plus, componenta din Festival adresată educației este din ce în ce mai consistentă pe măsură ce trec anii.
De ce e important pentru voi traseul de ecoturism Delta lui Ivan?
Turismul de bun simț, cum îi spunea Ivan, a fost întotdeauna un obiectiv important pentru noi (obiectiv era unul dintre cuvintele folosite foarte des de Ivan; făcea parte din jargonul său de sportiv - campion). Îl găsim sub diferite etichete; turism responsabil, ecoturism, turism lent, iar fiecare dintre aceste sintagme aduce o altă lumină. Dar toate atrag atenția asupra marelui atu al Deltei, turismul, care poate avea, însă, și o latură întunecată: deși este principala sursă de venit pentru Deltă, există pericolul alunecării către turismul de masă, care ar fi un dezastru pentru Deltă.
Prin promovarea principiilor de ecoturism și a unor produse complexe, de turism responsabil, cum ar fi traseul „Delta lui Ivan”, încercăm să contribuim la educarea unui segment de turiști care să aprecieze ceea ce au mai bun de oferit aceste locuri și să adopte comportamente care să le păstreze la fel de spectaculoase și pentru generațiile ce vin după noi.
Cum vedeți moștenirea lui Ivan Patzaichin în Deltă și cum vă propuneți s-o duceți mai departe prin astfel de proiecte?
Toate inițiativele noastre își au izvorul în discuții îndelungate cu Ivan și încercăm să îi ducem mai departe viziunea. Pe lângă materializarea fizică a dragostei pe care i-o purtăm, în Memorialul de la Tulcea, de pe Faleză, și Muzeul care îi este dedicat la Mila 23, avem în lucru nenumărate proiecte începute cu el: rețeaua Punctelor Gastronomice Locale (o idee pornită din Mila 23, a cărei concretizare a dus la existența a peste 500 de astfel de Puncte în toată țara, cu impact vizibil asupra păstrării și valorificării patrimoniului local), proiecte educaționale, mobilitatea pe apă prin realizarea de infrastructură ecologică de vizitare a Deltei, aducerea de tehnologie 5G în Deltă pentru educație, telemedicină, turism lent și monitorizarea mediului înconjurător, proiecte care își propun valorificarea cu înțelepciune a peisajului rural și a arhitecturii locului.
Încă nu am reușit să avansăm cu un proiect care îi era foarte drag, cel de realizarea a primului canal ecologic la standarde olimpice pentru sporturile nautice. Dar nu am renunțat să lucrăm la el și, poate, cine știe, vom reuși. Firul roșu care le leagă pe toate este ceea ce ne-a insuflat Ivan în perioada în care am lucrat împreună: respectul pentru apă, pentru Deltă și pentru oamenii ei.
Mă puteți ajuta să scriu acest newsletter printr-o donație recurentă sau cumpărând o cafea ocazională
Fotbalul și genocidul din Gaza
Când unul dintre cei mai emblematici fotbaliști palestinieni a murit în Gaza, Mohamed Salah a întrebat pe Instagram cum s-a întâmplat și de ce. Postarea sa a fost distribuită de sute de mii de ori, fiind o declarație publică rară din partea unuia dintre cei mai importanți fotbaliști pe tema genocidului din Gaza.
Suleiman Al-Obeid era numit „Pele palestinian” sau „Henry” datorită asemănărilor dintre stilul său de joc și cel al francezului Thierry Henry. A jucat 24 de meciuri oficiale pentru echipa națională a Palestinei și a marcat două goluri. Avea 41 de ani când a murit, pe 6 august.
UEFA i-a adus un omagiu într-o postare în social media, numindu-l „un talent care a dat speranță multor copii, chiar și în cele mai întunecate vremuri”. Salah a redistribuit-o, cerând detalii care lipseau din textul UEFA.
Jurnalistul The Athletic Jacob Whitehead a încercat să răspundă întrebărilor egipteanului: a vorbit cu familia și prietenii lui Al-Obeid, care i-au spus că acesta și-a pierdut viața în Gaza, în orașul Khan Yunis, fiind rănit mortal de o bombă israeliană în timp ce încerca să facă rost de mâncare pentru familia sa. Avea cinci copii și locuiau cu toții într-o tabără de refugiați, după ce casa le-a fost distrusă. Acolo, Al-Obeid încerca să se folosească de fotbal ca refugiu și alinare:
Obeid tried to find the good where he could. He managed to open a small cafe that broadcast European matches, while a group of former professional footballers played together twice a week on old five-a-side pitches amid the ruins.
“It relieved our stress,” says Mohana, a regular at the sessions. “We’d forget the worries of war and our living conditions, we escaped the water lines, the shelters, the challenges of life. It was about who would win, who would lose, to enjoy ourselves for a few moments, before returning to our difficult life once again.”
Asociația Palestiniană de Fotbal estimează că peste 400 de membri ai comunității sale – jucători, antrenori, arbitri – au fost uciși din octombrie 2023, printre care 100 de copii. În total, peste 800 de sportivi și-au pierdut viața.
Cu toate astea, comunitatea fotbalistică a fost mai degrabă tăcută. Mai mult, UEFA și FIFA permit echipei naționale și cluburilor israeliene să participe în continuare în competițiile internaționale, deși echipele rusești au fost interzise după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
Pep Guardiola a fost printre primele personalități importante din fotbalul englez care a vorbit despre suferința din Gaza, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în iunie, după ce a primit un titlu onorific de la Universitatea din Manchester.
“It’s so painful what we see in Gaza. It hurts all my body. Let me be clear – it’s not about ideology. It’s not about I’m right and you’re wrong. Come on, it’s just about the love of life. About the care of your neighbour. Maybe we think that we can see the boys and girls of four years old being killed with a bomb or being killed at the hospital – which is not a hospital anymore – and think it’s not our business.
“Yeah, fine. We can think about that. It’s not our business, but be careful. The next one will be ours. The next four-, five-year-old kids will be ours. Sorry that I see my kids Maria, Marius and Valentina every morning since the nightmare started in Gaza, and I’m so scared.”
Recent, Asociația Antrenorilor de Fotbal din Italia a redactat o scrisoare deschisă în care solicită suspendarea Israelului din fotbalul internațional. Italia urmează să joace pe 8 septembrie împotriva Israelului într-un meci de calificare la Cupa Mondială, care va avea loc în Ungaria.
„Deocamdată, aceasta este decizia noastră [de a permite Israelului să participe la competiție]”, a spus președintele UEFA Aleksander Čeferin într-un interviu acordat postului de televiziune sloven Odmevi. „Mi-e foarte greu să comentez ce s-ar putea întâmpla în viitor. Cred că a sosit momentul să încetăm să ne mai prefacem că suntem o organizație sportivă care trăiește pe altă planetă.”
„Interdicțiile și sancțiunile în sport nu vor pune capăt războaielor”, spune pentru Deutsche Welle Marko Begovic, profesor de management sportiv la Universitatea Molde din Norvegia și autor al cărții „Sports Policy and Politics in the Western Balkans”. „Sportul are limite în această privință. Cred că uneori așteptăm prea multe de la sport.”
Însă pentru Comisarul UE pentru sport Glenn Micallef, nu ar trebui să existe loc în lumea sportului pentru cei care nu împărtășesc aceleași valori. „Sportul este un instrument pe care îl folosim pentru a promova pacea și drepturile omului.”
În august, UEFA a afișat înaintea Supercupei Europei un banner cu mesajul: „Nu mai ucideți copii, nu mai ucideți civili”, iar doi copii refugiați din Gaza au participat la ceremonia de decernare a medaliilor. Forul care conduce fotbalul european a fost criticat însă și după acest gest: un reprezentant Amnesty International a spus că „să numești crima, dar nu și autorul acesteia e un act de lașitate”, iar organizația Campaign Against Antisemitism a acuzat UEFA că nu a vorbit și de moartea copiilor evrei în acest conflict.
Astfel de reacții amplifică reticența de a se implica pe care o resimt mulți din lumea fotbalului, scrie Whitehead. The Athletic a aflat însă că un grup de peste 50 de sportivi, printre care și fotbaliști cunoscuți, intenționează să ia atitudine pe această temă.
Timeout
Alte recomandări din lumea sportului. Rubrică susținută de eMAG.
🚲 Ediția 2025 a Turului României aduce o premieră importantă: șapte curse de masă la care pot participa pasionați de ciclism de toate vârstele.
🏀 Pe măsură ce analiza datelor a schimbat jocul de baschet, echipele din NBA au devenit din ce în ce mai rezervate în privința modului în care utilizează cantitățile uriașe de date pe care le au la dispoziție.
⚽️ Cum resimt sculptorii care ridică statui de fotbaliști responsabilitatea de a le păstra imaginea și moștenirea în amintirea fanilor.
🤾♀️Baza Sportivă a Școlii Gimnaziale „Sf. Calinic de la Cernica” din Sectorul 6, renovată după 16 ani de degradare, a primit numele Cristina Neagu, care a copilărit în cartier. E cea mai mare dintr-o unitate de învățământ din țară și oferă acces gratuit comunității, în afara orelor de curs.
🎾 Un cont de instagram minunat care explică sportul prin date și infografice. De exemplu, rivalitatea dintre Jannick Sinner și Carlos Alcaraz:
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.
Mulțumesc pentru povești!