Cum transformă criza climatică lumea sportului

Ce face industria sportivă în fața realității climatice cu care ne confruntăm cu toții.

Bună dimineața!

La adăpostul acestui început răcoros de toamnă, e bine să nu uităm de valurile de căldură extremă din ultimele luni, așa că azi vorbim despre cum transformă criza climatică lumea sportului: cum afectează performanțele și siguranța sportivilor, cum determină cluburile să își regândească strategiile și ce soluții găsesc (sau nu) în acest context pentru un viitor mai sustenabil.

„Un jucător va muri”, a spus jucătorul de tenis rus Daniil Medvedev în timpul unui meci de la US Open din 2023. Și el și adversarul rău, Andrey Rublev, aveau probleme cu respirația și cu vederea, în cea mai caldă zi a turneului, într-un New York afectat de un val de căldură cum experimentăm tot mai des. Medvedev a avut nevoie de două pauze medicale și de un inhalator ca să poată continua meciul.

O analiză realizată de Associated Press a arătat că temperaturile medii înregistrate în timpul turneelor de Grand Slam au crescut cu aproximativ 3°C, începând din 1988. „Oamenii aud asta și nu cred că este foarte mult. Uneori, această schimbare de 3 sau 4 grade poate duce la dublarea sau chiar triplarea numărului de zile caniculare pe care le experimentăm”, spune Daniel Bader, climatolog la Universitatea Columbia.

Andrey Rublev în timpul meciului cu Medvedev / Seth Wenig / AP

Vara aceasta, mai mulți sportivi s-au retras de la turneul de tenis Cincinnati Open din cauza temperaturii, iar francezul Arthur Rinderknech s-a prăbușit pe teren. Și la Jocurile Olimpice de vară la Tokyo din 2021, cele mai călduroase de până acum, au fost sportivi care au leșinat și s-au confruntat cu probleme de sănătate din cauza căldurii, iar probele de maraton și marș au fost mutate în orașul Sapporo, în nordul țării. Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022 au devenit primele din istorie care s-au bazat aproape în totalitate pe zăpadă artificială.

Temperaturile extreme afectează nu doar sănătatea sportivilor, ci și a fanilor și pot perturba infrastructura și evenimentele sportive. Însă sportul nu este doar o victimă a schimbărilor climatice, ci și un factor important care contribuie la acestea, scrie David Goldblatt în raportul Playing Against the Clock. Evenimentele sportive sunt o sursă de emisii de gaze cu efect de seră generate de funcționarea arenelor, lanțurile de aprovizionare sau de transportul sportivilor, organizatorilor și suporterilor.

Publicat în 2020, raportul estima impactul industriei sportive asupra mediului și avertiza că urgența climatică va avea consecințe tot mai grave pentru o serie de sporturi. Spre exemplu, anticipa că în următoarele trei decade:

🌍Un sfert din terenurile de fotbal din ligile engleze vor fi expuse riscului de inundații

🌍Unul din trei terenuri de golf din cadrul British Open va fi afectat de creșterea nivelului mării

🌍Jumătate din orașele care au găzduit Jocurile Olimpice de Iarnă în trecut nu vor mai putea găzdui în mod fiabil sporturi de iarnă

---

Mă poți ajuta să scriu acest newsletter printr-o donație recurentă sau cumpărând o cafea ocazională:

---

Ce face lumea sportului

Cu miliarde de spectatori și participanți în întreaga lume, industria sportivă are o platformă socială extinsă și poate juca un rol important în sensibilizarea opiniei publice, influențarea comportamentelor și schimbarea atitudinilor față de acțiunile climatice. Ca orice industrie care are o amprentă ecologică importantă, are și datoria de a găsi și adopta soluții cu impact.

„Sportul oferă unele dintre cele mai influente modele de urmat din societate. Dacă își poate schimba modul de funcționare pentru a acționa cu viteza și amploarea necesare pentru a opri urgența climatică, alții îi vor urma exemplul”, spunea Andrew Simms, coordonatorul Rapid Transition Alliance.

Câteva dintre măsurile pe care le poate lua sectorul sportiv în încercarea de a-și reduce amprenta de carbon:

🏟️Stadioane mai sustenabile

Climate Pledge Arena din Seattle este prima arenă care a primit certificarea zero-carbon de la International Living Future Institute. Dezvoltatorii ei au redus substanțial emisiile de carbon legate de construcție păstrând o parte din clădirea originală Seattle Key Arena și întregul acoperiș. Complet electrică și alimentată cu energie regenerabilă, are și un sistem de colectare a apei de ploaie pentru a gheața necesară echipei de hochei Seattle Kraken.

Stadionul Tottenham Hotspur din Londra este considerat cel mai „verde” din Premier League datorită energiei 100% regenerabile, colectării apei de ploaie și pisoarelor fără apă. Suporterii primesc pahare de bere reutilizabile și cumpără produse alimentare provenite dintr-o rază de 60 de mile din jurul arenei, iar sticlele de plastic de unică folosință sunt interzise în stadion. La centrul de antrenament au creat un habitat ecologic care include copaci, hoteluri pentru insecte, adăposturi pentru lilieci și iazuri pentru animale sălbatice.

Clubul din Serie A Udinese a instalat peste 2.400 de panouri solare pe acoperișul stadionului său, care a găzduit Supercupa Europei. E primul proiect de acest gen din fotbalul italian și include și crearea unei comunități de energie regenerabilă, în care fanii și întreprinderile locale pot partaja energia excedentară.

✈️Transport mai sustenabil

Fotbalul e deseori criticat pentru alegerile sale în materie de transport, în special pentru zborurile private charter. O anchetă realizată de BBC în 2023 a arătat că, în decursul a doar două luni, cluburile din Premier League au efectuat cel puțin 81 de zboruri interne pe distanțe scurte, unele și de 27 de minute. În 2015, Arsenal a fost criticat pentru că a zburat 14 minute pentru un meci în Norwich, oraș aflat la două ore și jumătate cu autobuzul sau chiar mai puțin cu trenul. (Arsenal a devenit între timp primul club din lume care are un obiectiv de zero emisii nete aprobat de inițiativa Science Based Targets, o rețea globală care permite întreprinderilor să stabilească obiective de reducere a emisiilor, în conformitate cu cele mai recente descoperiri științifice în domeniul climei. A fost urmată de Borussia Dortmund.)

Deplasările fanilor reprezintă însă cea mai mare parte a amprentei ecologice a sportului, pe lângă emisiile generate de arene. „Aproximativ 70% din amprenta noastră de carbon provine din deplasările fanilor la meciurile din deplasare”, spune Jason Futers, directorul departamentului de inovare al clubului Lincoln City din Liga 1 engleză, care a creat o platformă în parteneriat cu o firmă elvețiană de tehnologie ca să stimuleze schimbarea comportamentului fanilor.

„Așadar, avem această dinamică foarte ciudată în care, literalmente, motivul pentru care existăm ca club, adică aducerea fanilor la stadioane, este cauza celei mai mari amprente de carbon. Ne-am gândit: este o provocare uriașă, dar și o oportunitate uriașă.”

Aplicația Quambio Sports lansează provocări lunare care încurajează fanii să adopte comportamente mai durabile, iar „Fanul verde al lunii” câștigă premii precum tricouri înrămate și semnate. Folosind datele despre achiziționarea biletelor și locația, aplicația poate îndemna fanii să se deplaseze la meciuri prin car sharing sau mobilitate activă, apoi poate urmări dacă au respectat recomandările și poate calcula reducerea de carbon rezultată.

Cluburile pot încuraja suporterii să folosească biciclete eclectrice sau transportul în comun, dar exemplul pe care îl oferă este și el important, spune pentru BBC Freddie Daley, cercetător specializat în fotbal și mediu la Universitatea din Sussex:

„Psihologia schimbării durabile a comportamentului subliniază importanța leadershipului și a integrității în determinarea oamenilor să adopte un stil de viață cu emisii reduse de carbon. Dacă un club de fotbal face declarații publice despre necesitatea de a combate schimbările climatice și le cere fanilor să-și schimbe comportamentul, dar apoi folosește zboruri pe distanțe scurte se apropie de ipocrizie.”

⛵️Campanii de conștientizare

Sunderland AFC și-a modificat emblema pentru un meci jucat în martie, ca să ilustreze impactul potențial al creșterii nivelului mării asupra orașului său de coastă: digul și portul orașului ar putea dispărea până în 2050. În noua emblemă, numele clubului era parțial scufundat în apă.

Într-un mod similar, clubul Reading a folosit în sezonul 2022/23 un echipament de joc care atrăgea atenția asupra schimbărilor de temperatură din Reading de la înființarea clubului în 1871, prin prezența unor dungi climatice pe mâneci și șorturi.

🚲Cluburi cu misiune

Cunoscut ca cel mai sustenabil club de fotbal, Forest Green Rovers e un exemplu de referință în fotbalul profesionist pentru angajamentul său față de energia regenerabilă, alimentația vegană și proiectarea durabilă a stadioanelor, fiind primul club certificat de Organizația Națiunilor Unite ca neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Inspirați de exemplul lor, echipa din liga a IV-a americană Vermont Green a dus această idee mai departe, integrând justiția climatică în strategia sa competitivă, în procesele operaționale și în cultura sa. „În tot ceea ce facem ca și club, ne întrebăm: satisfacem nevoile clubului într-un mod care respectă nevoile generațiilor viitoare și care contribuie la refacerea sistemelor noastre naturale?”

Jucătorii poartă tricouri confecționate din țesături reciclate, spectatorii care vin cu bicicleta la meci primesc bilete de tombolă, iar food truck-urile oferă mâncare vegană. Fanii sunt încurajați să aducă hainele uzate la meciuri pentru a fi colectate și reciclate în articole noi de îmbrăcăminte, iar la plecare crainicul le cere să ia cu ei gunoiul și deșeurile reciclabile și să le arunce în coșurile corespunzătoare sau în containere pentru compost. Fiecare meci disputat pe teren propriu are câte o temă, cum ar fi „Seara energiei regenerabile”, „Seara transportului durabil” sau „Seara circularității”.

🚨Nevoia unui leadership mai bun

Dincolo de ce pot face cluburile, fanii și sportivii, puterea lor e limitată în contextul calendarului tot mai încărcat, al competițiilor internaționale tot mai numeroase și extinse. E nevoie ca și cei de la conducerea sportului să contribuie și să ajusteze calendarul competițional, astfel încât cluburile, sportivii și fanii să poată călători mai sustenabil.

Un alt pas important ar fi încetarea sponsorizărilor din partea companiilor din industria combustibililor fosili, spune Frank Huisingh, care a fondat Fossil Free Football, o organizație care militează împotriva sponsorilor poluanți din fotbal, de la nivelul cluburilor până la UEFA și FIFA.

„Când activiștii au explicat în mod convingător cât de dăunător este tutunul pentru sănătatea tuturor și cât de ironic era faptul că acesta era promovat prin fotbal, acest lucru a contribuit la convingerea organismelor de reglementare să interzică reclamele la tutun”, spune el pentru The Athletic. „Știm că consumul de combustibili fosili este foarte dăunător pentru planetă. O modalitate de a reduce cererea este interzicerea reclamelor. Nu are prea mult sens să continuăm să promovăm lucruri care ne fac rău.”

Renunțarea la sponsori problematici e cerută și de către unii sportivi și sportive. Peste 130 de jucătoare de fotbal din 27 de țări au solicitat într-o scrisoare către FIFA încetarea contractului de sponsorizare dintre FIFA și Saudi Aramco, cea mai mare companie petrolieră și de gaze naturale de stat din lume, deținut în proporție de 98,5% de Arabia Saudită, care are un istoric de încălcări ale drepturilor omului. Aramco rămâne însă sponsor al Cupei Mondiale masculine din 2026 și al celei feminine din anul următor.

---

În România, Farul Constanța a anunțat în 2022 că își propune să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2030. Am cerut atunci clubului un interviu pentru mai multe detalii, dar mi s-a spus că vor reveni când vor avea mai multe de comunicat.

În strategia lor de sustenabilitate, enumeră o serie de măsuri precum:

• Plantarea de copaci în cadrul Bazei Academiei de Fotbal Hagi de către juniorii clubului

• Folosirea unui echipament de culoare verde în sezonul 2022-2023, realizat din materiale reciclabile (care avea însă pe piept logo-ul sponsorului Petrom)

• Folosirea ambalajelor din hârtie / carton / materiale refolosibile pentru toate băuturile folosite în baza sportivă, inclusiv în zilele de meci

• Dotarea bazei sportive a Academiei Hagi cu 1.000 de metri pătrați de panouri solare pentru producerea energiei necesare activităților zilnice.

• Schimbarea graduală a surselor de iluminat și înlocuirea acestora cu tehnologii moderne cu consum redus (LED) în Baza Sportivă a Academiei Hagi.

• Montarea de stații electrice în parcarea Academiei, folosite pentru încărcarea mașinilor electrice puse la dispoziția jucătorilor în parteneriat cu Automobile Bavaria

---

Timeout

Alte recomandări din lumea sportului. Rubrică susținută de eMAG.

🧑‍🚒„Omul cu bandana roșie”, un scurt documentar-omagiu adus lui Welles Crowther, fost jucător de lacrosse și pompier voluntar care a murit pe 11 septembrie 2001, după ce a salvat aproape 20 de vieți.

💡Discursul nostru despre performanță, productivitate și succes ratează complet ținta.

🛟Jucătoarele de fotbal feminin din primele două ligi englezești, Women’s Super League și WSL2, vor avea un salariu minim începând din acest sezon, ceea ce le va ajuta să se concentreze pe cariera sportivă. Până acum, salariile erau atât de mici la unele cluburi din liga secundă încât multe din ele aveau nevoie de venituri suplimentare.

⚽️ Organizația Fossil Free Football organizează pe 22 septembrie o întâlnire online pentru fanii preocupați de sponsorii poluanți ai cluburilor lor. Caută fani care să inițieze campanii locale împotriva acestor acorduri de sponsorizare.

📌Iar dacă te interesează cum funcționează jurnalismul independent, foștii colegi de la DoR organizează pe 15 septembrie un eveniment despre cum se construiesc, finanțează și dezvoltă proiecte de nișă în afara marilor redacții, cu exemple de la Recorder, Context și Foaia de Observație. Înscrieri și detalii aici.

---

Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.