Cum se organizează un Campionat European de Înot
Discover more from Povești din Sport
Cum se organizează un Campionat European de Înot
Ce presupune găzduirea unui Campionat European de Seniori în România. Cum se descurcă financiar un club de fotbal feminin. Ne calificăm azi la EURO 2024?
Bună dimineața!
România găzduiește între 5-10 decembrie Campionatul European de Înot în Bazin Scurt pentru Seniori, cea mai importantă competiție europeană de înot din acest an. În bazinul de la Otopeni, inaugurat vara trecută, vor înota campioni olimpici și mondiali, dar și David Popovici.
Am stat de vorbă cu Camelia Potec, președinta Federației de Natație şi Pentatlon Modern, despre ce presupune o astfel de competiție, cum se schimbă arhitectura bazinului, câți oameni sunt implicați, ce câștigă natația românească și de ce nu se știe încă dacă vom vedea concursul la televizor.
Să înoți acasă
Sâmbăta trecută, la naționalele de înot desfășurate în bazinul de la Otopeni, s-a auzit alarma de incendiu. Era dimineață, aveau loc seriile de calificare, în tribune erau câțiva părinți. Înotătorii s-au îmbrăcat și au ieșit din clădire, unde au așteptat aproximativ 10 minute, unii în mașini, până s-a reluat concursul.
A fost un exemplu de neprevăzut care poate apărea când organizezi un eveniment, și e bine că s-a întâmplat la naționale, spune Camelia Potec, „pentru că am văzut că există și probabilitatea aceasta. Lucrurile s-au rezolvat între timp. Ce m-a bucurat cel mai mult a fost faptul că lumea a fost foarte receptivă și a avut o reacție corectă și normală în cazul în care ar apărea un astfel de incident real”.
Federația a început procedurile pentru organizarea unui Campionat European de Seniori în urmă cu cinci-șase ani. A prezentat Federației Europene planurile pentru Complexul de Natație din Otopeni, cel mai mare din țară, pentru care nu aveau o dată de deschidere, dar care fusese gândit cu scopul de a găzdui astfel de competiții internaționale.
„A fost nevoie de foarte multă muncă. În primul rând pentru că în România nu se organizase niciodată un astfel de Campionat European. În al doilea rând, pentru că se știa că în țara noastră nu există bazine care ar putea să țină un astfel de campionat.”
Au aflat că bazinul din Otopeni, construit de CNI cu o investiție de 158 milioane de lei, e aproape de finalizare la începutul pandemiei. Au primit întâi organizarea Campionatului European de Juniori din vara lui 2022, ca o competiție test. La finalul acelui concurs, apreciat de oficialii europeni, s-a semnat contractul pentru cel de seniori din acest an.
Cerințe mai complexe
O competiție de seniori (cu un buget de aproximativ 4 milioane de euro) e mai complicat de organizat, mai ales că arhitectura bazinului se va schimba: va fi amenajată o tribună mobilă pentru sportivi și echipele lor, chiar pe marginea bazinului, pentru a putea oferi mai multe locuri în tribună spectatorilor. Apoi, sunt mai multe cerințe din partea Federației Europene, care vine în vizite săptămânale la București, și din partea European Broadcasting Union (EBU), pe partea de producție. Vor fi montate aproximativ 16 camere – sub apă, deasupra apei, în tribună. Vor fi mai mulți spectatori, mai mulți jurnaliști (inclusiv străini) și mai mulți sportivi. Fiind seniori, și aceștia au cerințe mai complexe, „de la transport până la condiții de cazare și ce li se oferă pe marginea bazinului”.
Echipa de organizare nu e una numeroasă. „Noi suntem opt oameni în federație. Specificând că eu, timp de două săptămâni am lipsit și, chiar dacă încă mai sunt în concediu de maternitate și luna aceasta, sunt alături de colegii mei. Unele departamente au fost externalizate, avem și ajutor din afară, dar cred că echipa nu depășește 15 oameni. Dar ne-a ajutat foarte mult experiența de anul trecut și problemele pe care le-am întâmpinat. Știm despre ce este vorba pe partea de veniri, plecări, echipe, tot felul de situații. Avem fluxul deja format, avem cam aceiași oameni în punctele cheie ale competiției.”
La fel ca la Europenele de Juniori, se bazează pe ajutorul voluntarilor – sunt peste 100 înscriși – și pe sprijinul Federației Europene. „Este primul și singurul Campionat European de înot în 2023, deci este cea mai mare competiție, care se organizează la noi în țară. De aceea este și această deschidere și implicare din partea Federatiei Europene, toată lumea își dorește să iasă bine.”
Ce câștigă țara gazdă
Ce câștigă natația românească fiind gazdă? „În primul rând, sportivii noștri și cei care vor veni să vadă această competiție – pentru că nu putem să spunem în momentul de față unde se vede la televizor, drepturile nu sunt la noi –, dar cei care vin și sportivii câștigă foarte multe lucruri. Au posibilitatea să înoate la ei acasă, au posibilitatea să-i vadă în bazinul în care ei înoată de două-trei ori pe an la campionatele naționale și să se întreacă cu cei pe care îi idolarizează sau îi văd doar la televizor. ”
Un alt beneficiu evidențiat de fosta înotătoare e cel turistic: „În al doilea rând, noi ca țară câștigăm respectul și foarte multe din punct de vedere al turismului. Lumea își schimbă părerea despre ce înseamnă România. Sunt foarte mulți oameni care au rămas cu o părere greșită despre țara noastră și care au refuzat să mai vină în România, au rămas cu vechea părere de pe vremea comunismului, și care încă de anul trecut au fost impresionați de ceea ce au văzut în țara noastră. Și sunt ferm convinsă că asta o să atragă și din punct de vedere al turismului.”
„Din punctul nostru de vedere, al Federației, faptul că am reușit să aducem cea mai mare competiție de înot din 2023 din Europa la noi în țară acum ne responsabilizează, dar după aceea ne dă speranța că putem să facem mai multe lucruri. Bineînțeles că nu depinde de noi partea de construcție de baze sportive, dar cu siguranță că, din punct de vedere organizatoric, noi suntem capabili, dacă am avea o bază cu 10.000 de locuri, să organizăm chiar și un Campionat Mondial de Seniori.”
Drepturi de televizare
Drepturile de televizare au fost scoase la licitație pentru fiecare țară acum doi ani, când încă nu se știa că va fi în România, și au fost cumpărate de o firmă privată. Camelia Potec spune că Federația a făcut o propunere pentru a le cumpăra, dar după mai multe luni de negocieri, au renunțat.
„Am fost în negociere din februarie până în luna septembrie. Din păcate nu s-a putut și am renunțat. Nu știu acum ce s-a întâmplat, dacă mai sunt pe piață, dacă le-a luat cineva în momentul de față. Din ce știm noi, nu se poate vedea încă la TV. Treaba noastră a fost și este în continuare să ne ocupăm de partea de producție, va fi la cel mai înalt nivel, știm că va fi pe foarte multe canale internaționale.”
David Popovici, imaginea competiției
Printre înotătorii de top care vor înota la Otopeni sunt campioni olimpici și mondiali precum britanicii Tom Dean și Matthew Richards, adversarii lui David la 100 sau 200 de metri liber, sau francezii Maxime Grousset, vicecampion mondial la 100 de metri liber (în bazin lung și scurt) și Florent Manaudou, campion olimpic în 2012 la 50 de metri liber.
Atracția principală a competiției va fi însă sportivul român de 19 ani, care are ocazia să înoate în fața propriului public într-o competiție internațională. Deși bazinul scurt nu-l avantajează la fel de mult ca pe înotătorii mai puternici, e campion european en-titre la 100 de metri liber și vicecampion mondial la 200 de metri liber. Reîntâlnirea cu Matt Richards, medaliat cu aur la 200 metri liber în vară la Fukuoka, e una din cele mai așteptate, inclusiv de către britanic.
Despre cât de important e un sportiv ca David pentru Federație, Camelia Potec spune: „Noi, ca români, suntem norocoși că avem un astfel de talent în România. Emulația din jurul lui David este extraordinară, în rândul copiilor și nu numai. Faptul că înotul a redevenit unul dintre cele mai practicate sporturi din România, chiar dacă nu avem bazinele pe care ni le-am fi dorit, este un lucru, în primul rând, benefic pentru sănătatea generației viitoare, dar și pentru faptul că, iată, tânăra generație a început să aibă din nou idoli din sport.”
Alături de David va fi un lot numeros de români care au realizat baremurile impuse de Federație chiar weekendul trecut, la naționale. „Sportivii își doresc, e și o chestie de a fi motivat să înoți la tine acasă. Noi sperăm să nu îi afecteze decât pozitiv presiunea și faptul că bazinul o să fie un pic diferit, și faptul că o să-i vadă pe cei mai buni din Europa aici în România, eu sper să-i motiveze la fel de mult cum au fost motivați și să-și îndeplinească aceste baremuri.”
🏊 Bilete și programul pe zile se găsesc aici.
✍🏻 Iar eu revin cu update-uri de acolo, în decembrie.
Cum cresc viitoarele generații de fotbaliste (III)
Am început acum trei ediții o serie dedicată fotbalului juvenil, în colaborare cu PENNY. Pentru a aduna perspective diferite, am vorbit cu un antrenor și co-fondator al unui club privat din Blaj, cu directorul unui club sportiv școlar din Arad, iar ultimul interviu e cu președintele singurei echipe de fotbal feminin din Baia Mare.
Fondat în 2009 ca secție feminină a clubului Independența Baia Mare, clubul s-a redenumit ACS Fotbal Feminin Baia Mare în 2020, reunind într-o singură echipă cele mai bune jucătoare din județ. În prezent are în jur de 100, de la 10-11 ani până la senioare.
Sezonul trecut, echipa de senioare a jucat în Liga I feminină, dar nu a găsit fonduri pentru a continua și anul acesta, după introducerea unor noi criterii de licențiere din partea Federației Române de Fotbal. Acestea prevedeau mai multe cerințe de ordin sportiv, juridic, financiar sau privind infrastructura, printre care și obligativitatea de a încheia contracte de activitate sportivă cu 10 senioare (în valoare de minim 2.000 de lei lunar pentru fiecare), plus 10 contracte la nivel de junioare (în valoare 1.000 de lei). Clubul maramușean n-a putut strânge bugetul, spune președintele Daniel Pop, cu care am vorbit mai jos.
Cum se descurcă financiar un club de fotbal feminin?
Noi suntem un club privat, n-am reușit să găsim sponsori și finanțare pentru aceste salarii și, decât să ne amăgim sau să pornim la drum și pe parcurs să ne împotmolim, mai bine am coborât o ligă, chiar dacă nu am retrogradat sportiv.
Ne finanțăm și de la Consiliul Local și Primăria orașului, cu proiecte pe legea sportului, cu bani țintiți pe acțiunile pe care le putem deconta – puține, pentru că sunt zeci de cluburi în fiecare județ și fiecare ar dori să supraviețuiască.
E mai dificil să atrageți sponsori, fiind o echipă de fotbal feminin?
E mai greu, pentru că totdeauna trebuie să dăm explicații, și celor de la autoritățile locale și județene în momentul când depuneam proiecte, despre cum să-l facem mai atractiv și de ce nu avem așa de mulți spectatori. Am explicat că nici la fotbalul masculin nu au nu știu câți spectatori, dacă nu vin echipe mari, de top, și acolo lumea care vine și urmărește meciurile e tot mai puțină. Doar la meciurile cu miză mare și cu adversar puternic se umple tribuna.
Nimeni nu dorește să investească dacă nu se popularizează în media, în presă, la TV, radio. Dacă am fi ca echipele de fotbal masculin, cu transmisiuni, atunci am mai găsi sponsori. Dar nu putem să ne supărăm pe partenerii noștri care ne ajută că nu ne pot da decât o anumită sumă, orice sumă e binevenită. Momentan încercăm să supraviețuim cum putem și să nu lăsăm ceva ce s-a creat de-a lungul anilor.
Cluburile de junioare sunt extrem de importante, fiind o pepinieră pentru cele de senioare. Putem descoperi talente, noi avem un exemplu foarte bun prin Andreea Cândea, care este selecționată la Naționala României U15 si are rezultate foarte bune, a dat gol în meciurile oficiale.
E interes în zonă pentru fotbal feminin?
Sunt foarte multe fete care doresc să joace fotbal. Chiar la ultimul meci jucat acasă a venit o mamă a unui fotbalist, că am intrat pe teren după un meci al băieților, și fetița era la vreo șapte ani, nu a mai vrut să plece, a plâns că vrea și ea la fotbal cu fetele. Noi la club încercăm să nu cerem bani de la părinți, ca alte cluburi private care cer taxă de 200-300 de lei să-și plătească echipamentul sau analizele. Am încercat și am reușit până acum să suportăm noi, ca și club, aceste cheltuieli.
În acest an am avut o situație și n-am avut echipamente la timp. Am jucat până acum în echipamente de acum câțiva ani. Așa că această campanie PENNY a venit ca o mănușă pentru noi. Din punctele strânse am cumpărat echipamente, veste, accesorii, mingi, tot ceea ce ne trebuie la echipă.
Ați strâns destul de multe puncte.
Am strâns multe puncte pentru că le-am anunțat pe fete. Ele știau povestea noastră cu echipamentele și le-am rugat să împânzească vestea la colege, la prieteni. Avem jucătoare din tot județul care vin și joacă la noi. Cu ajutorul lor, cu anumiți prieteni, am rugat pe toată lumea să ne ajute și să spună mai departe. Întotdeauna există și noroc în câte o situație din asta. Ar fi bine ca tot mai multe companii mari din țara noastră să ajute fotbalul feminin juvenil.
De ce e importantă această susținere?
E importantă mai ales pentru echipele de juniori și pentru echipele cu capital privat, care nu sunt susținute direct din bugetul local, sau din bugetele județene. Dacă te uiți, și în rândul echipelor care au rămas în SuperLigă, și multe din Liga 2, masculină și feminină, sunt echipe care supraviețuiesc datorită primăriilor sau consiliilor județene.
O echipă de fotbal feminin e mai mult creată cu jucătoare tinere, până la liceu. Fetele jucau de plăcere, știm fiecare că atunci când am fost tineri de abia așteptam să mergem undeva cu grupul să jucăm fotbal. (...) Dar dacă vrei să ajungă echipa în prima ligă, dacă vrei să ajungă cât mai sus, acele sume pe care trebuie să le plătim prin contracte cu jucătoarele, chiar dacă sunt minime, după ce le aduni și tragi linia, sunt foarte mari. E ca la o firmă, ca o întreprindere: dacă poți să susții salarii, funcționezi. Dacă nu poți, pui lacătul.
Time-out cu recomandări
📚 Fluture. De la refugiată la olimpică, povestea înotătoarei născută în Siria Yusra Mardini despre salvare, speranţă şi triumf. E cartea care a inspirat filmul Înotătoarele de pe Netflix și cel mai nou volum publicat de Pilot Books.
⛵ Princess: Warrior, un proiect multimedia care prezintă poveștile de reziliență ale sportivelor din România. Trailerul aici.
🚴 România va organiza în premieră și un Campionat European de ciclism.
🤾♀️ Fosta mare handbalistă a României Carmen Amariei a devenit prima femeie care antrenează o echipă din Liga Națională de handbal masculin, după ce a preluat U Cluj. Despre drumul ei în antrenorat am scris acum câțiva ani.
⚽️ Tricolorul din offshore. Un fotbalist român a fost în proprietatea oligarhului rus Roman Abramovici, arată o investigație internațională.
⚽️ Naționala masculină de fotbal a României se poate califica la EURO 2024, după o pauză de opt ani, după meciul cu Israel din seara asta.