Cum vrea LA să rezolve problema traficului pentru JO din 2028
Mai multă diversitate în jurnalismul sportiv.
Bună dimineața,
Probabil ați observat că newsletterul vine mai puțin constant în această perioadă, în care toți avem nevoie de inboxuri mai puțin aglomerate; dar nu dispare de tot, pentru că abia aștept să vă povestesc despre poveștile la care lucrez.
Între timp, vă las cu câteva recomandări și cu o veste:
Am primit un certificat oferit de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS), Sport Inclusion Media Seal, pentru încercarea de a aduce mai multă diversitate în jurnalismul sportiv. A fost un proiect european pentru jurnaliști, entități media și oameni de comunicare din sport din întreaga lume, iar certificatul l-am primit pe baza unui training și a articolelor pe care le-am scris de-a lungul timpului despre echitate, diversitate și incluziune în sport. Las mai jos câteva exemple:
Sport pentru schimbare. 11 femei vorbesc despre importanța reprezentării, lupta cu prejudecățile și cu propria neîncredere și despre cum au înțeles că își pot folosi vocea pentru a crea schimbare.
Povestea Laurei Văleanu, prima sportivă care a reprezentat România la Jocurile Paralimpice de iarnă, și a protezei care o ajută să schieze.
Ce înseamnă sportul pentru o tânără cu Sindrom Down.
Cel mai recent, povestea înotătorului paralimpic Andreas Onea.
Modul în care scriem și vorbim despre sport ne modelează lumea, spun reprezentanții AIPS, o perspectivă în care și eu cred. Unghiul din care sunt prezentate știrile, cine este pus în evidență, ce voci sunt amplificate și ce narațiuni sunt prioritizate pot influența profund percepția publică. Mass-media are puterea de a întări stereotipuri sau de a le provoca. Prea des însă, poveștile subreprezentate sunt marginalizate, primind doar o fracțiune din atenția acordată sporturilor mainstream.
Sportivii provin însă din medii și contexte diferite, nu arată la fel și nu au aceleași experiențe în lume, și e important ca publicațiile sportive să reflecte această diversitate. Să spună și poveștile nevăzute.
„Dacă ne concentrăm conținutul doar pe fotbal, și doar pe fotbalul masculin, alegem doar 1% din aria de subiecte, dar care va ocupa 80-90% din toate publicațiie media”, spune jurnalistul Martin Mazur, directorul premiilor AIPS Sport Media Awards. „Și vei avea aceleași subiecte peste tot. (…) Conținutul e standardizat, nu e nimic diferit, nu are textură, nu are suflet. Și apoi ne plângem că inteligența artificială vine să ne fure locurile de muncă.”
„Never blame it on the target groups, blame it on the journalism”, mai spune Mazur, încercând să schimbe paradigma „asta cere publicul, deci asta oferim”. „E periculos să gândești conținutul doar raportat la algoritmi, pentru că așa ajungi să scrii despre iubitele fotbaliștilor”.
Recunosc că poate fi frustrant când articole în care investești timp și suflet, despre oameni care merită să fie cunoscuți, nu fac traficul pe care l-ar face o știre despre Becali. Dar traficul nu poate măsura impactul uman al unei astfel de povești, spunea Jacqui Banaszynski, jurnalistă câștigătoare de Pulitzer, la conferința The Power of Storytelling:
„Nu există indicatori care să măsoare impactul asupra inimii. Așadar, dacă tot ce facem în unele redacții este să urmărim Chartbeat și să ne preocupăm de indicatori, atunci acest tip de articole au de înfruntat o luptă grea. Nu există o legătură directă de cauzalitate între astfel de povești și numărul de cititori. Aceste articole găsesc o cale de a pătrunde în sufletele, inimile și ADN-ul oamenilor și de a-i transforma puțin, dar nu știu dacă ele se traduc neapărat în clickuri.”
Nu știu care e soluția ca astfel de povești să ajungă la mai mulți oameni, dar mă bucur că există inițative care încurajează jurnaliștii și publicațiile să nu le ignore, să le caute și să le spună, pentru că aduc diversitate și valoare atât ecosistemelor sportive, cât și credibilității mass-media.
Mă puteți ajuta să scriu acest newsletter printr-o donație recurentă sau cumpărând o cafea ocazională:
#RoadtoLA:
Cum vrea LA să rezolve problema traficului pentru JO din 2028
În urmă un an, începeau Jocurile Olimpice de la Paris, una din cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit ca reporter și iubitoare de sport. Ca să înving nostalgia, m-am uitat puțin la ediția următoare și la cum încearcă LA să rezolve problema transportului.
Parisul a fost lăudat pentru ediția de anul trecut, unde aproape toate arenele au fost accesibile cu transportul în comun. Au închis peste 100 de străzi, au eliminat locuri de parcare, au limitat accesul mașinilor și au construit 60 km de piste pentru biciclete.
Sistemul de transport public din Los Angeles, renumit pentru traficul său intens, nu e însă la fel de bine dezvoltat ca cel al orașelor gazdă recente, precum Paris, Londra sau Tokyo. În plus, are de acoperit o suprafață urbană mult mai mare: peste 1.200 km pătrați, comparativ cu cei 105 ai Parisului.
Organizatorii competiției vor însă ca ediția din 2028 să fie una fără mașini, inspirându-se din experiența organizării Jocurilor Olimpice din 1984. Atunci, regiunea nu avea nicio linie de metrou sau tramvai, dar a folosit rute dedicate autobuzelor, care au fost însă înlăturate după competiție. Susținătorii transportului public speră că, de data aceasta, Jocurile Olimpice să contribuie la o schimbare pe termen lung și să elibereze orașul de dependența de mașini.
„Este o modalitate foarte bună de a începe să ne gândim nu doar la modul în care planificăm această mare petrecere din 2028, ci și la modul în care ne deplasăm în oraș în fiecare zi”, spune jurnalista Alissa Walker, care scrie de 20 de ani despre transportul din Los Angeles și are un newsletter despre parcursul orașului către Jocurile Olimpice. „Reducerea numărului de mașini este singura cale pe care o avem de urmat ca regiune.”
Ca să reducă traficul, organizatorii au în plan o serie de proiecte, care includ:
Îmbunătățiri ale infrastructurii de transport public, prin extinderea liniilor de tramvai existente și crearea de servicii de autobuz rapid mai fiabile, multe dintre acestea urmând să fie electrificate. Estimează că vor împrumuta până la 2.700 de autobuze din statele învecinate, ceea ce înseamnă aproape dublarea flotei existente din Los Angeles. Caută și modalități de a împrumuta autobuze electrice de la universități și școli.
Infrastructură pentru biciclete și pietoni: benzi rapide pentru carpooling și autobuze gratuite, taxe pentru șoferii care circulă singuri și construirea de trasee sigure pentru biciclete și pietoni.
Solicitări adresate localnicilor să nu se deplaseze cu mașina la serviciu, să lucreze în schimburi sau de la distanță pe perioada competiției.
Există și ideea unui serviciu de taxi aerian, un fel de Uber zburător, care la Paris nu a primit aprobare din partea agenției europene pentru siguranța aeriană.
Pe lângă trafic și aglomerație, Los Angelesul ar putea avea nevoie să se pregătească și pentru impactul incendiilor și al creșterii temperaturilor.
Dintre cele 28 de proiecte, 8 sunt gata, restul urmează să fie finalizate până în 2028, dar câteva se vor extinde probabil după Jocuri.
În ultimele luni, pe măsură ce competiția a adăugat printre sponsori o companie de „taxiuri aeriene”, o companie auto și Uber, unii dintre liderii locali și-au adaptat discursul pentru a prezenta Jocurile Olimpice ca fiind „transit-first” (prioritate pentru transportul public), în loc de „fără mașini”, scrie Alissa Walker în newsletterul ei.
🚗 Provocarea va fi să creeze o schimbare pozitivă pentru sănătatea și bunăstarea locuitorilor săi pe termen lung, rezolvând problemele de trafic și poluare vechi de zeci de ani și crescând utilizarea acestor rute de transport public și după ce entuziasmul competiției va trece. Pentru asta, noua infrastructură de transport trebuie să fie sigură, convenabilă și accesibilă.
Timeout
Alte recomandări din lumea sportului. Rubrică susținută de eMAG.
🏆Campionatul European de Fotbal Feminin care se încheie duminică (finala Anglia-Spania e pe TVR Sport, la ora 19:00) a avut cei mai mulți spectatori din istorie, iar audiența meciurilor din faza grupelor în SUA aproape s-a dublat față de ediția din 2022.
🙏Tot la Euro, LIDL și UEFA au distribuit gratuit produse de igienă menstruală în toaletele arenelor sportive, parte dintr-o campanie cu mesajul „Periods are normal. So is support”.
⚽️Dominația Spaniei din fotbalul feminin nu e o întâmplare, ci rezultatul unor ani de dezvoltare strategică, cultivare a talentelor locale și o filosofie fotbalistică adânc înrădăcinată în identitatea clubului și a țării.
✍️ Când am scris în 2018 despre sexismul din sportul feminin mi s-a zis că exagerez, că e văicăreală tipică sau feminism importat. M-am bucurat să aflu că o socioloagă a analizat comentariile jurnaliștilor și microbiștilor la adresa fotbalistelor.
⚽️Ce a învățat Cupa Mondială de Fotbal Masculin din 2026 de la Cupa Mondială a Cluburilor - despre căldură, gazon, trafic, fani, Trump și America.
🛏️Ce fac sportivii profesioniști când au probleme cu somnul? Sfaturile unui specialist în medicina somnului care lucrează cu sportivi de elită.
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.
Mulțumim, Andreea!
Ar fi super daca ai putea (si ai timp) sa faci clipuri de 5-10 minute precum Philip De Franco sau altii unde treci repede prin ultimele stiri sportive relevante.