Care va fi moștenirea locală a Jocurilor Olimpice?
Satul Olimpic din Paris, între regenerare urbană și gentrificare. Efectul Caitlin Clark. Căpitanul României, din nou pe teren.
Bună dimineața! Mai sunt 104 zile până la deschiderea Jocurilor Olimpice din Paris, așa că azi ne uităm la cum speră organizatorii să transforme una dintre cele mai sărace suburbii ale țării, Seine-Saint-Denis, unde au ales să direcționeze mare parte din investițiile în infrastructură. Apoi, un alt fel de impact, cel pe care o jucătoare îl poate avea asupra unui întreg sport.
#RoadtoParis:
Satul Olimpic, între regenerare urbană și gentrificare
Una din promisiunile candidaturii Parisului la Jocurile Olimpice a fost transformarea uneia dintre cele mai cunoscute și sărace suburbii ale țării, Seine-Saint-Denis, o zonă care a fost dominată în ultimele decade de șomaj și discriminare, a absorbit valuri de imigranți și are cea mai tânără populație a țării.
A doua promisiune a fost să evite investițiile excesive și construcțiile de noi stadioane-mamut, care rămân apoi nefolosite și consumă bani pentru a fi întreținute. Cu 95% din infrastructură deja existentă, JO din Paris au un buget mai mic decât alte ediții, iar 80% din investițiile în infrastructură au fost direcționate chiar către Seine-Saint-Denis, comunitatea din nordul orașului unde autoritățile au ales să construiască Satul Olimpic și un nou centru acvatic, sperând să contribuie astfel la regenerarea urbană și economică a regiunii.
Problemele din zonă, un fost centru industrial, datează din 1970, când multe din fabricile de automobile și oțel s-au închis, fiind mutate în țări mai ieftine. Construcția stadionului național de fotbal, Stade de France, în 1998, a adus noi rețele de transport, turiști și companii care și-au mutat sediile acolo, dar nu a rezolvat problemele.
Satul Olimpic, situat pe un teren de 52 de hectare pe malul râului, se află la 7 kilometri de centrul Parisului, la intersecția a trei orașe din suburbii: Saint-Ouen, Saint-Denis și L'Île-Saint-Denis.. La finalul verii, cele 80 de blocuri care vor găzdui peste 14.000 de sportivi vor fi adaptate și transformate până la sfârșitul anului 2025 în locuințe pentru până la 6.000 de localnici, dar și în sedii de birouri. Un sfert vor fi destinate locuințelor publice, aproximativ o treime vor fi oferite spre închiriere la prețuri accesibile celor cu venituri modeste și studenților, iar restul vor fi vândute pe piața liberă. Sunt în curs de construcție și noi drumuri, poduri, piste de biciclete, parcuri și școli. Noul centru acvatic olimpic, în care vor avea loc competițiile olimpice de polo, înot artistic și sărituri, va putea fi apoi folosit de rezidenți, care au puține facilități sportive în zonă. Pe lângă bazine, include o sală de fitness, escaladă, terenuri pentru sporturi de echipă și padel. Pe acoperiș are 5.000 de metri pătrați de panouri fotovoltaice care îi asigură energia necesară funcționării.
Jocurile Olimpice au fost „punctul de cotitură care a accelerat transformarea regiunii", a spus pentru AFP Stephane Troussel, șeful socialist al consiliului din Seine-Saint-Denis. „Într-un timp record am reușit să livrăm o cantitate uriașă de infrastructură, locuințe, drumuri și poduri."
Sunt însă și organizații locale care se tem de un impact mai degrabă negativ. ONG-uri precum „Olympics 2024 Vigilance” vorbesc de poluare, de pericolul gentrificării și spun că prețurile noilor locuințe vor fi inaccesibile pentru mulți localnici. Altele acuză autoritățile locale că desfășoară operațiuni de „curățenie socială", îndepărtând migranții și persoanele fără adăpost din zonele olimpice.
Context.ro a publicat recent un reportaj de pe străzile din Paris, care arată această realitate a oamenilor fără adăpost, care se încălzesc cu lemne de foc, primesc mâncare de la ONG-uri și trăiesc din muncă la negru sau cerșesc la intrarea în supermarketuri și metrou. Mulți dintre ei sunt din România și sunt în pericol să fie evacuați, pentru a face loc turiștilor. Andrada Lăutaru a vorbit cu câțiva dintre ei, cu ONG-uri și autorități, și a scris pe larg.
Mai sunt și îngrijorări privind locurile de muncă pe care Jocurile le-au promis. Estimările oficiale spun că aproximativ 180.000 de persoane vor lucra pentru eveniment, dar majoritatea vor avea contracte pe termen scurt, cum sunt cele 6.000 de persoane angajate pentru cateringul din Satul Olimpic. Sunt și afaceri locale care au beneficiat, având contracte în valoare de 330 de milioane de euro, potrivit consiliului Seine-Saint-Denis. Una din ele e Services Persos, o organizație non-profit de reinserție profesională care a obținut o parte din contractul de spălătorie pentru Satul Olimpic. „Dar, în general, companiile locale și programele de reinserție profesională sunt dezamăgite", spune un reprezentat pentru AFP.
Impactul real va putea fi măsurat doar în timp, dar un prim pas e schimbarea de paradigmă dinspre construcțiile noi, strălucitoare și greu de întreținut către facilități utile comunității. „Este pentru prima dată când se construiește atât de puțin pentru Jocuri", a spus Marie Barsacq, directoarea departamentului de impact local din comitetul de organizare, citată de The Guardian. „Era gigantismului a luat sfârșit".
Vedere de pe Arcul de Triumf
Florentina Olar-Spânu, căpitanul naționalei de fotbal feminin, a știut mereu că poate să fie și mamă, și jucătoare de fotbal. La două luni după ce-a născut pentru prima oară, la 33 de ani, juca cu echipa a doua a clubului danez Fortuna Hjorring, să se reacomodeze. În Danemarca, fără ajutor de la bunici, care au putut veni doar în vizită, și cu soțul care lucra în timpul zilei, îl lua pe Patrick peste tot – la sală, la pista de alergări, la stretching. Când avea de făcut exerciții cu greutăți, îl ridica pe el. Noaptea alăpta cu capul sprijinit de o pernă de zbor. Ziua mergea cu căruțul la antrenament, îl lăsa cu o colegă cât își făcea partea de fitness pe pistă, apoi se întorcea acasă. Revenea seara, la antrenamentele cu echipa, când ajungea soțul ei de la serviciu. La trei luni de la naștere, a jucat în ultimul meci din sezon, iar Fortuna a câștigat titlul.
Acum are 38 de ani și doi copii. Marți, a purtat din nou banderala de căpitan la un meci al Naționalei, care a început o nouă campanie de calificare la Campionatul European de Fotbal Feminin din 2025. A intrat din nou pe teren de mână cu Patrick, care are 6 ani. Din tribune o privea acum și Dominic, bebelușul de șapte luni. Mai vrea un singur lucru de la sportul pe care îl iubește: calificarea la Euro.
Următoarele meciuri din preliminariile WEURO 2025 sunt pe 31 mai și 4 iunie.
Efectul Caitlin Clark
Finala campionatului universitar de baschet feminin de weekendul trecut din SUA (NCAA) a avut, pentru prima dată, o audiență TV mai mare decât cea a campionatului masculin. Ultimul meci al sezonului universitar, câștigat de Carolina de Sud în fața Iowa Hawkeyes, a avut o medie de 18,9 milioane de telespectatori, depășind cei 14,8 milioane de telespectatori ai finalei masculine dintre UConn și Purdue din ziua următoare, potrivit Nielsen.
Asta nu s-a întâmplat pentru că audiența finalei masculine a scăzut (a fost chiar ușor peste cea de anul trecut), ci datorită creșterii interestului pentru jocul feminin. O creștere care se datorează – nu exclusiv, dar în mare măsură – unei jucătoare despre care s-a vorbit enorm în ultimele luni.
O cheamă Caitlin Clark, are 22 de ani și e considerată una din cele mai bune jucătoare din istoria baschetului feminin universitar. E cea mai bună marcatoare din istoria NCAA (3951 puncte), atât din baschetul feminin cât și din cel masculin, și are cele mai multe aruncări de trei puncte reușite într-un singur sezon universitar, un record deținut anterior de Stephen Curry.
E genul de superstar care poate schimba jocul. Antrenorii echipelor adverse o numesc un talent generațional. Are peste un milion de fani pe instagram și un portofoliu de sponsori de profil înalt, printre care Gatorade, Buick, Goldman Sachs sau Nike. (Sportivii din colegiile americane nu sunt recompensați financiar de echipele pentru care joacă, dar din 2021 pot avea contracte din drepturi de imagine.)
Va fi, cel mai probabil, prima alegere în draftul WNBA care are loc pe 15 aprilie, pentru că duminică și-a încheiat cariera de colegiu. Fără să câștige, dar influența ei depășește granițele terenului de baschet, un lucru subliniat și de Dawn Staley, antrenoarea echipei câștigătoare, Dawn Staley, în momentul premierii:
„Vreau să-i mulțumesc personal lui Caitlin Clark pentru cum a ridicat sportul nostru. A purtat o povară grea, iar acest lucru nu se va opri aici, în circuitul universitar; atunci când va fi alegerea numărul unu în draftul WNBA, va ridica și acea ligă. Așa că, Caitlin Clark, dacă ești aici, ești una dintre cele mai bune din istoria jocului nostru și te apreciem."
Moștenirea ei cea mai importantă ține de felul în care a ridicat profilul baschetului feminin și a inspirat mii de fete, de impactul economic și comercial avut prin creșterea audiențelor și a vânzării de bilete - meciurile Iowa au avut audiențe record în acest sezon, fie că au jucat acasă sau în deplasare. Cel mai ieftin bilet la negru pentru meciul care a decis titlul a depășit 500 de dolari, o sumă de neimaginat pentru un meci feminin de colegiu în urmă cu câțiva ani.
Nicio altă jucătoare nu a atras atât de mult interes către baschetul feminin de colegiu, iar lumea abia așteaptă să vadă cum se va simți acest efect și în WNBA, unde își va continua cariera. Până atunci, ar putea face o oprire la Paris pentru Jocurile Olimpice, dacă va face parte din echipa SUA, favorită să câștige aurul pentru a opta oară consecutiv.
Time-out cu recomandări
🎾 Săptămâna viitoare are loc la București Țiriac Open (15-21 aprilie), turneu ATP 250 care revine în România după opt ani. Are loc la baza sportivă „Năstase Marica”. Bilete se pot lua de aici.
⚽️ Fotbalul, cel mai important fleac din lume. O conferință cu Christian Bromberger, unul dintre pionierii antropologiei fotbalului, profesor emerit al Universității Aix-Marseille, din Franța, care și-a dedicat o bună parte a carierei academice dimensiunilor sociale ale fotbalului.
🎮 Organizarea Campionatului Mondial de Esports de la Iași a însemnat o gaură în buget de 8 milioane de euro. (Știre găsită în newsletterul local Iașul Nostru)
⚽️ Felul în care Arsenal Women și-a crescut popularitatea e o lecție despre cum să creezi o simbioză între fani și jucătoare pentru orice club de fotbal din lume.
🏆 Cum a sărbătorit orașul Bilbao primul trofeu câștigat de Athletic Bilbao în 40 de ani, Cupa Spaniei.
Iiii ce misto pare evenimentul cu antropologie si fotbal!
Mulțumim, Andreea! Ca de obicei, foarte interesante subiectele pe care le-ai abordat.