Bucureștiul are încă posibilitatea de a regenera bazele sportive
Primul inventar public al bazelor sportive și de agrement muncitorești: „O radiografie a decăderii, dar și un apel pentru a salva ce poate fi recuperat”.
Bună dimineața!
În 1989, Bucureștiul avea peste 130 de baze sportive și de agrement – ștranduri, terenuri, baze nautice sau piste de atletism – construite pentru a încuraja mișcarea și viața activă. Astăzi, doar 46 mai sunt funcționale, 38 sunt abandonate, iar restul au fost transformate în ansambluri imobiliare, parcări sau centre comerciale.
O echipă de cercetători pasionați de sport au făcut o muncă importantă de documentare a bazelor sportive și de agrement din București și au lansat pe 17 aprilie primul inventar public al acestora – „o radiografie a decăderii, dar și un apel pentru a salva ce poate fi recuperat”.
În ultimii cinci ani, antropologii Andrei Mihail și Ileana Szasz și istoricul Răzvan Voinea, reuniți în asociația Centrul de Studii Sportul Est European, au analizat 107 din aceste baze, pornind de la planul cadastral din ’89 și completând cu investigații de teren, documente de arhivă, reglementări urbanistice și interviuri.
S-au axat pe bazele sportive destinate preponderent sportului de masă, care nu beneficiază de notorietatea marilor stadioane dedicate performanței, în renovarea cărora autoritățile publice au investit sume considerabile în ultimii ani.
Volumul „Inventarul bazelor sportive și de agrement muncitorești din București” poate fi descărcat de aici și cuprinde hărți, fotografii, istorice de proprietate, reglementări urbanistice, exemple de bune practici și propuneri concrete pentru politici publice.
De ce contează
Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în 2022, românii sunt printre cei mai sedentari din Europa: 62% nu practică nicio formă de sport, invocând lipsa infrastructurii ca principal obstacol.
Bucureștiul e și unul din orașele europene cu cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor, deci și cu o calitate slabă a aerului. O bază sportivă care ține cont de această realitate poate să ofere orașului un spațiu verde destinat mișcării, care să contribuie și la scăderea densității construcțiilor, a poluării sau a impactului valurilor de căldură, scriu autorii lucrării.
„Acest patrimoniu sportiv e un element esențial într-un oraș care își dorește să ofere cetățenilor săi o viață de o calitate ceva ceva mai ridicată decât se întâmplă în prezent. Bucureștiul are încă posibilitatea de a regenera niște construcții amenajate înainte de 1989”, a spus Andrei Mihail la lansarea inventarului.
Ce-au descoperit
Cercetarea a arătat un contrast dramatic dintre decădere și rezistență, observă autorii. Baze precum Metalul București – cândva una dintre cele mai mari din Capitală – sau Girueta, URBIS și Ștrandul Tineretului sunt parțial sau complet abandonate. În paralel, amenajări ca Cireșarii sau Temerarii, continuă să funcționeze și să deservească sportul de masă, în ciuda subfinanțării.
Alte baze, precum Aversa sau Tracțiunea, sunt încă folosite de comunități locale, dar vulnerabile în lipsa unei strategii clare de protecție. Printre cazurile critice, în care există deja documentații pentru conversia în proiecte imobiliare, se numără FRB (Filatura Română de Bumbac), Girueta, Tei-Toboc și baza Pasteur.
În toate aceste situații, legislația este ambiguă, iar autoritățile absente.
Sunt și baze funcționale sau parțial funcționale, precum:
Constructorul Feroviar (CCCF): jumătatea sudică a bazei sportive a fost preluată de Clubul Rapid, care a transformat-o într-un centru modern de pregătire a copiilor și juniorilor; jumătatea nordică este în continuare abandonată.
Metaloglobus: baza echipei de fotbal cu același nume din Liga a II-a, unde se antrenează și juniori.
Electromagnetica: stadion din Ferentari pe care se joacă constant. A fost un an gazda echipei Rapid în Liga a II-a, acum închiriază terenuri de fotbal și tenis.
Complexul Studențesc Tei: deschis pentru zeci de mii de tineri anual.
Voința: reabilitată și folosită pentru fotbal și tenis; concesiontă de la Ministerul Sportului de Ilie Năstase și Ciprian Marica, e una din puținele baze sportive funcționale din zona Pipera-Aviației.
„Acest inventar nu este despre nostalgie. Este un document de lucru pentru cei care pot lua decizii și o oglindă a felului în care neglijăm sănătatea, coeziunea și spațiul comun. Dacă nu îl folosim acum, nu va mai rămâne nimic de recuperat”, spune istoricul Răzvan Voinea.
Ce urmează:
Membrii echipei își doresc ca volumul să fie un instrument care să ajute autoritățile centrale și locale să oprească degradarea, să protejeze și să reactiveze infrastructura sportivă a orașului. Să stea la baza unor politici publice privind sportul de masă și utilizarea terenurilor urbane. Să fie un model pentru alte orașe, care pot desfășura cercetări similare.
Vor trimite cercetarea instituțiilor-cheie din administrația locală și centrală, alături de o petiție semnată de peste 2.000 de bucureșteni care cer ca aceste spații să rămână în serviciul comunității. Vor urma întâlniri și discuții cu reprezentanți ai instituțiilor publice, iar munca lor de documentare va continua.
Speranța e ca cercetarea lor să aibă și efecte juridice. Deseori, inițiatorii de proiecte imobiliare care propun desființarea acestor amenajări sportive degradate susțin că nu se încadrează din punct de vedere juridic ca baze sportive (ci sunt doar maidane), argument care îi scutește de obținerea unui aviz de la Ministerul Sportului. În baza baza Legii Sportului 69/2000, art.79, alin.1, Ministerul nu poate aproba desființarea unei baze sportive decât prin condiționarea construirii uneia noi, cu caracteristici similare, demers ce trebuie aprobat printr-o hotărâre de Guvern. E mai ușor pentru dezvoltatori să profite de confuzia juridică în care se regăsesc multe din aceste construcții, care au trecut prin privatizări, vânzări și diferiți proprietari, în lipsa unui demers public de clarificare a statutului lor juridic.
Reconstruind traseul istoric al acestor terenuri, Centrul de Studii Sportul Est European speră să ofere societății civile și decidenților suficiente dovezi că sunt baze sportive în sens juridic și beneficiază, astfel, de protecția acordată de Legea Sportului.
Mă puteți ajuta să scriu acest newsletter printr-o donație recurentă sau cumpărând o cafea ocazională:
Cum crești performanța sportivă prin educație
Anul acesta am început o colaborare cu Revista Cariere, unde scriu o rubrică lunară despre leadership sportiv. Materialul din luna aprilie e despre Diana Pirciu, Head of Education la Federația Română de Fotbal, și despre credința ei că educația poate fi un motor de dezvoltare sustenabilă a fotbalului (și a sportului) românesc.
Mi-a povestit despre Academia Națională de Fotbal, un proiect lansat de FRF în 2021 care oferă cursuri pentru profesioniștii din sport, atât din teren, cât și din afara lui: pentru antrenori și jucători (cursuri de nutriție, anti-doping sau tranziție în carieră), pentru cei din stafful tehnic al echipelor (preparatori fizici, scouting sau analiști video) sau cei cu roluri administrative (manageri de voluntari, manageri de marketing, ofițeri de presă).
Mi-a vorbit și despre nevoia de specialiști mai bine pregătiți, pentru că sportul e un domeniu care necesită dezvoltare continuă, iar faptul că cineva l-a practicat la un moment dat nu înseamnă că nu trebuie să se perfecționeze constant și în afara terenului: „Nu e același lucru să joci și să fii off the pitch, sunt lucruri total diferite – nici mai ușoare, nici mai grele, ci diferite. Și, sigur, ai jucat în trecut, dar s-au schimbat foarte multe de atunci. Dacă nu îți păstrezi agerimea mintală și nu ești conectat la ce se întâmplă în jurul tău, pierzi foarte ușor.”
În alte țări, această cultură a educației sportive e mai dezvoltată și nu este o problemă a federațiilor sau a organizațiilor sportive, pentru că face parte într-un mod organic din societate. „Sportul este cumva infuzat din copilărie, se întâmplă pur și simplu și nu mai trebuie să facă cineva asta ca un efort extra, ci face parte dintr-o strategie de țară. Federațiile mari nu au o academie, pentru că nu au de ce, pentru că au școli de management sportiv, școli de marketing sportiv, se oferă internshipuri la cluburi.”
Timeout
Alte recomandări din lumea sportului. Rubrică susținută de eMAG.
🎾„Chiar e asta viața pe care vreau s-o trăiesc?”, se întreabă Carlos Alcaraz în documentarul său, proaspăt lansat pe Netflix, când își dă seama câte sacrificii presupune viața de jucător profesionist la care visa la 15 ani. Mă așteptam la un documentar PR-istic ceva mai plat, dar m-am bucurat să văd că lasă spațiu și pentru tânărul de 21 de ani care uneori vrea doar să mănânce mâncarea gătită de mama lui sau să meargă cu prietenii în Ibiza, și pentru această echilibristică complicată între posibilitățile unui drum extraordinar și lucrurile la care trebuie să renunțe ca să-l poată transforma în realitate. Mi-am amintit de cuvintele Simonei Halep de la retragere: „30 de ani am fost o sportivă de performanță, n-am fost un om normal”.
⚽️ La 17 ani, Oana este una dintre cei 17 arbitri juniori din județul Giurgiu, iar visul ei e să ajungă să arbitreze meciuri de fotbal din Liga 1.
🏅Pentru prima dată, vor fi mai multe sportive (50.7%) decât sportivi (49.3%) la Jocurile Olimpice de vară din 2028. Turneul olimpic de fotbal feminin va fi mai mare decât cel masculin, cu 16 echipe pentru femei și 12 pentru bărbați, inversând dezechilibrul de gen de la Jocurile Olimpice de la Paris, care a avut 16 echipe masculine și 12 în turneul feminin.
🏃➡️Un scurt documentar despre 24 de ore de alergare, solidaritate și determinare.
💵 Serena Williams ocupă locul 40 în topul celor mai bine plătiți sportivi din toate timpurile, fiind singura femeie din top 50. Michael Jordan e pe 1, urmat de Tiger Woods, Cristiano Ronaldo, Messi și LeBron.
Povești din Sport e un newsletter bilunar despre performanță, curaj și încăpățânare. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.
Dacă vrei să susții munca din spate, o poți face printr-o donație - recurentă sau ocazională - mai jos. Ar fi un ajutor important, pentru care îți mulțumesc.
Foarte frumos! Multe informații bune! Mulțumim
Mulțumim, Andreea!