„Sportul are acest rol extraordinar de a uni comunităţi”

Apr 23, 2022

Sportul ne aduce împreună

Înainte de poveștile de azi, vreau să împărtășesc cu voi o veste: începând de luna aceasta, Mastercard devine partenerul newsletterului Povești din Sport. Mastercard vede în sport un mod de a conecta oamenii cu pasiunile lor și printre parteneriatele sale de lungă durată cu competiții internaționale importante se numără cele cu UEFA Champions League și Roland Garros.

Anul acesta, se implică în susținerea a trei dintre cele mai populare sporturi practicate și îndrăgite de români – tenis, fotbal și baschet –, printr-o serie de parteneriate cu șapte sportivi români de top: Horia Tecău, Jaqueline Cristian, Ianis Hagi, Teodora Meluță, Radu Drăgușin, Anca Stoenescu și Vlad Moldoveanu. În plus, s-a alăturat Clubului Sportiv Universitar A.S.E pentru dezvoltarea unui program complex de pregătire a jucătorilor echipei masculine de baschet U16 și desfășoară campania națională Sportul ne aduce împreună. Până pe 15 mai, oricine își face un card nou poate câștiga obiecte de colecție: tricouri cu autograf, replici după trofeul Ligii Campionilor sau mingi de fotbal în ediție specială, alături de carduri prepaid.

Mă bucur să-i am alături și o să vă povestesc, pe parcursul anului, despre câteva dintre proiectele sportive în care sunt implicați și despre sportivii parteneri, într-o serie de povești trimestriale.

Un limbaj comun

De când a început războiul din Ucraina, Liceul cu Program Sportiv Suceava a devenit casă pentru 23 de înotători de performanță ucrainieni. Au între 9 și 17 ani, sunt din mai multe orașe ucrainene și locuiesc din martie în căminul liceului. Antrenoarea care îi însoțește nu vorbește engleză, dar comunică prin Google Translate cu antrenorii români despre orarul de antrenamente sau deplasări la concursuri. Între timp, le spune copiilor că experiența prin care trec o să-i întărească.

Faptul că sunt integrați în programul liceului sportiv și nu locuiesc într-un centru de refugiați îi ajută să continue să facă sport de performanță, mi-a spus Cezar Moscaliuc, antrenor la LPS. „Dacă ar fi ajuns într-un centru de refugiați, cu siguranță nu ar mai fi putut face antrenamente si performanță. Programul trebuie să fie cât de cât centralizat. LPS e foarte aproape de bazin, toți copiii au același program, mănâncă la aceeași oră, e ca și cum ar fi în cantonament.”

Asta îi ajută să-și păstreze rutina cu care erau obișnuiți. Se antrenează zilnic, de la 9 la 11, în unele zile și după-amiaza. În rest, participă la cursurile liceului, unde le traduce o profesoară sau alți elevi care vorbesc rusă, și învață limba română. Ca să interacționeze cu ceilalți sportivi români, merg și la antrenamentele lor de fotbal, handbal sau volei.

„Lucrul extraordinar e că te folosești de sport, e altă limbă, cumva”, spune Gabriela Popescu, președinta Te Aud România, o organizație din Gura Humorului care a oferit suport refugiaților din județ: a căutat soluții de cazare și transport, a organizat ateliere de lectură și activități sportive pentru copii.

Gabriela, despre care am scris în seria Sport pentru Schimbare, crede că sportul poate ajuta la integrarea socială. Așa că weekendul trecut, a organizat împreună cu Clubul Sportiv Şcolar Gura Humorului şi cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret a judeţului Suceava o competiție de înot pentru sportivii din Ucraina, „ca să încercăm să-i integrăm un pic în comunitate, să mai iasă din mediul lor, unde singurul lucru pe care-l fac e să înoate într-un bazin și să meargă în cămin.”

Pe 16 aprilie, 100 de copii de la cluburi din țară au înotat alături de ei la Gura Humorului. Au primit diplome și medalii, apoi au vizitat oraşul și parcul de escaladă din Ariniș. „Sportul are acest rol extraordinar de a uni comunităţi şi de a produce impact social, concept pentru care organizaţia noastră militează deja de cinci ani”, spune Gabriela. „Acest eveniment a fost încă o oportunitate de a sprijini copiii şi tinerii sportivi prin sport."

Joan aleargă

Atleta Joan Chelimo a câștigat pe 17 aprilie Maratonul Internațional de la Seul, primul maraton oficial alergat de ea pentru România. Născută în Kenya, Joan a primit cetățenie română pe 13 mai 2021 și-și propune să câștige o medalie la Jocurile Olimpice din 2024. La Seul, a fost cronometrată cu 2:18:04, doborând recordul naţional realizat de campioana olimpică Constantina Diţă în 2005, la Chicago (2:21:30).

Joan a ales să alerge pentru România și pentru că lucrează cu Carol Șanta, cel mai titrat antrenor român de semifond, care a primit în 2013 premiul European Coaching Excellence Award. De 11 ani, Șanta antrenează în Iten orașul cu cei mai mulți campioni pe distanțe lungi din lume. Acolo a cunoscut-o pe Joan, una dintre atletele cu care speră să câștige o medalie olimpică, singura care îi lipsește.

Foto: Joan Chelimo/Facebook

Atleta, care în copilărie mergea desculță la școală și se trezea la 4 să alerge ferită de privirile celorlalți, a văzut în alergare șansa la o educație mai bună. Știa că i-ar putea aduce o bursă în SUA, dar și „un mod de a vedea lumea, dincolo de satul natal”, povestește într-un interviu din PressOne. A primit bursa, dar nu a putut să plece, pentru că nu avea bani pentru documente și pentru testul de limbă. A continuat să se antreneze și a început să câștige concursuri. Din primii bani, și-a făcut pașaport. Apoi a plătit taxele școlare pentru două surori.

La 25 de ani, a devenit mamă, așa că acum aleargă în primul rând pentru fiica ei. „Nu-i poți cere copilului tău să accepte că vei fi multă vreme departe de el și să nu ai rezultate care să justifice sacrificiul.” Înainte să treacă la maraton, a concurat în proba de semi-maraton, unde e printre cele mai rapide 13 alergătoare din toate timpurile, la fel ca la maraton.

Povestea ei e importantă și pentru exemplul pe care-l oferă tinerelor atlete din Kenya, pentru care își dorește un viitor mai bun. Deseori, acestea sunt exploatate de antrenori care le oferă pantofi sau le promit conexiuni cu manageri internaționali, se căsătoresc apoi cu ele și le iau toate câștigurile. „Mulți oameni vorbesc despre cât de rapid aleargă kenyenii, dar puțini vorbesc despre lucrurile prin care trebuie să treacă femeile din Kenya ca să ajungă în vârf”.

Joan, care a fost și ea într-o relație toxică, a fondat împreună cu alte sportive o fundație care luptă împotriva violenței de gen, Tirop’s Angels, în amintirea unei atlete olimpice, Agnes Tirop, care a fost ucisă de partenerul ei în octombrie 2021. (Săptămâna asta, o altă atletă din Iten a fost ucisă)

„Nu e vorba doar despre atlete sau despre Kenya, se întâmplă peste tot în lume”, spune într-un interviu. „Violența e normalizată în comunitățile noastre, femeile trăiesc în frică. Trebuie să le învățăm despre drepturile lor, că rolul lor nu e doar în bucătărie și să aibă copii, că lumea se schimbă.”

🏃‍♀️ Mai multe femei la start: Luni a avut loc și Maratonul de la Boston, care a aniversat 50 de ani de când femeile au dreptul să alerge. Dacă în 1972 au participat opt, anul acesta au fost 12.100.

Sport sau școală?

Sportivii din proiectul GO Scholarship testați de specialiști

Pentru fostul baschetbalist Virgil Stănescu, educația a fost mereu importantă, chiar dacă dirigintele din liceu i-a spus că poate ar trebui să se axeze pe baschet, în locul școlii; să facă bani din sport. „Nu s-a întâmplat lucrul ăsta, pentru că părinții mei sunt ingineri, dar probabil dacă nu erau oameni educați, poate se întâmpla, poate mirajul ăsta al sportului te duce în alte direcții.” Deși primise oferte să joace, pe bani, la cluburi din Europa, a ales să plece la colegiu în SUA, unde a primit o bursă sportivă. „Fără bani, dar cu convingerea că mă va ajuta pe viitor.”

Fostul căpitan al echipei naționale e convins că sistemul-suport de care a beneficiat acolo l-a ajutat să ajungă la performanțele pe care le-a avut apoi în baschet: workshopurile în care a învățat cum să se poarte cu presa sau cu fanii, noțiuni de psihologie sau de public-speaking; consilierul educațional care îl ajuta să-și facă programul astfel încât să nu rămână în urmă la cursuri; meditatorii pe care-i avea la dispoziție. „Nu vreau să diminuez în niciun fel faptul că aici m-am apucat de baschet sau că am avut oameni importanți în viața mea, cum a fost antrenorul care a pus prima cărămidă în fundația mea. Dar cine sunt azi n-aș fi fost fără ce-am avut acolo.”

Pentru că vrea să le ofere tinerilor sportivi români genul acela de susținere, care îmbină performanțele sportive cu cele școlare, a lansat proiectul GO Scholarship. 35 de juniori din 10 sporturi – baschet, handbal, volei, fotbal, atletism, scrimă, triatlon, ciclism, escaladă și box – primesc timp de un an îndrumare de la o echipă de preparatori fizici, nutriționiști, kinetoterapeuți, psihologi, consilieri de carieră și analiști de date. Li se oferă un program individualizat de pregătire și sesiuni de consiliere 1 la 1. Primesc ajutor cu meditații pentru școală și participă la sesiuni individualizate de antrenament și la workshop-uri unde învață cum să-și gestioneze emoțiile în timpul competițiilor.

Performanțele lor din teren sunt importante, spune fostul sportiv, dar mai e important e cum se dezvoltă în afara lui și ce impact pot avea în societate. „Îi pregătim să fie sportivi, să fie modele, să poată să deschidă conversații, lucruri care ar trebui să fie în bagajul lor de sportiv sau de om. Scopul nostru e să creăm performeri. Că ei sau ele vor face sport e fantastic și asta ne dorim. Dar vor rămâne oameni cu valorile astea.”

✍🏻 Am scris aici pe larg despre proiect.

Time-out cu recomandări

Icons Club, un podcast despre superstarurile din NBA, cum au interacționat și învățat unii de la alții și cum au transformat liga pentru generațiile viitoare.

După 10 zile în care s-a antrenat în București, echipa lui Mircea Lucescu, Dynamo Kyiv, joacă o serie de meciuri amicale în Europa, folosind fotbalul ca să vorbească despre pace și speranță, să comemoreze victimele războiului și să strângă fonduri pentru Ucraina. Miercuri, au jucat cu CFR Cluj.

România a câștigat 6 medalii la Jocurile Invictus 2022, competiția internațională care susține recuperarea fizică și psihică a militarilor răniți în timpul misiunilor. E o competiție la care nu contează însă medaliile, spune Prințul Harry, fondatorul mișcării, ci faptul că aduce la un loc oameni din întreaga lume care au trecut prin experiențe asemănătoare și care se pot redescoperi, prin sport.

Pe 8 mai are loc Wings for Life World Run, iar banii din taxele de participare merg către căutarea unui remediu împotriva leziunilor măduvei spinării.

Și o veste bună: Acest text, pe care l-am scris vara trecută despre Larisa Iordache, a fost selectat pe shortlist la AIPS Sports Media Awards, cele mai importante premii din jurnalismul sportiv internațional (unde anul trecut am câștigat argintul 🥈).

Sărbători liniștite și cu soare!

Povești din Sport e un newsletter bilunar despre puterea poveștilor din sport de a inspira, de a coagula comunități și de a reflecta lumea în care trăim. Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, m-aș bucura să-l dai mai departe.

Dacă l-ai primit de la un prieten, te poți abona aici:

Reporter sportiv cu visuri olimpice, autoarea cărții Neînvinșii, interesată de cum se vede inegalitatea de gen în lumea sportului. Citește-mi poveștile pe dor.ro și lead.ro.

Povești din Sport